Fragment din motivarea Curtii de Apel:
Lipsa probelor care să dovedească că înţelegerea părţilor adulte a fost justificată de beneficii de ordin material sau de altă natură pentru mama purtătoare (care este sora mamei biologice şi care s-a supus astfel unui sacrificiu altruist) şi soţul acesteia, permite îndreptăţita concluzie că, şi sub acest aspect, ea a fost conformă ordinii de drept şi bunelor moravuri.
Fenomenul familiilor care nu pot avea copii ia amploare. Mai mult decât oricând auzim în jurul nostru despre familii care nu pot avea copii din diferite motive. Pe acest fond a apărut metoda fertilizările in vitro şi chiar mamele-surogat. Internetul este plin de anunţuri prin care femeile fertile îşi vând pântecele pentru sume care ating şi 30.000 de euro.
Practic, mamele surogat acceptă să fie inseminate cu material genetic de la părinţii care nu pot avea copii, urmând ca mama surogat să poarte copilul până la naştere, iar după aceea, bebeluşul să devină al părinţilor care şi l-au dorit. Problema cea mai mare, este, însă, că în România nu este reglementat deloc acest domeniu. Un proiect de lege a existat la un moment dat, dar nu a fost niciodată aprobat şi pus în practică. Singurele prevederi pe această temă sunt în Codul Civil, articolele 441 până la 447. În această lege este, însă, reglementată reproducerea umană asistată cu terţ donator, fiind vorba de cazurile în care se face fertilizare in vitro cu spermatozoizi donaţi de către un alt bărbat decât soţul femeii.
Citeste mai mult
