Ziua Pompierilor din România este sărbătorită anual, pe 13 septembrie. Această zi ne reaminteşte că, în urmă cu 171 de ani, 166 de pompieri au înfruntat, într-o bătălie sângeroasă și inegală, trupele otomane venite să suprime idealurile Revoluţiei de la 1848.
Ducând mai departe tradiţia predecesorilor, pompierii români continuă să îşi onoreze cu acelaşi curaj şi abnegaţie misiunea de apărare a vieţii şi bunurilor concetăţenilor, în confruntarea cu incendiile ori alte situaţii de urgenţă, punându-şi adeseori viaţa în pericol pentru a o salva pe a semenilor.
“Instituţia pompierilor s-a dezvoltat și modernizat continuu, adaptându-se contextului contemporan, la clasica misiune de stingere a incendiilor adăugându-se operaţiunile de salvare a persoanelor de la înălţime, de la înec, de sub dărâmături şi din alte situaţii critice, intervenţiile pentru descarcerarea victimelor accidentelor rutiere şi pentru acordarea primului ajutor calificat, misiunile de salvare a animalelor, de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată ori de înlăturare a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, intervenţiile la accidente tehnologice, radiologice, biologice şi alte calamităţi antropice sau naturale, precum şi alte misiuni de gestionare a situațiilor care periclitează siguranța semenilor. Rezultatul muncii salvatorilor, care au ca deviză „curaj și devotament”, se materializează zilnic în vieți și bunuri salvate”, ne-a spus Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Botoșani.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Nicolae Iorga” al Județului Botoșani va marca Ziua Pompierilor din România printr-un ceremonial militar, care se va desfăşura pe 13 septembrie, începând cu ora 10.00, în parcarea hipermarketului Kaufland din municipiul Botoșani, motiv pentru care îi invită pe botoșăneni să fie alături de salvatori la acest moment emoționant.
“Pentru cei care vor dori să vizualizeze tehnica de intervenție, aceasta va fi amplasată în parcarea hipermarketului vineri și sâmbătă, între orele 09.00 – 15.00. În dimineața zilei de 13 septembrie, vor fi depuse jerbe de flori la monumentele eroilor pompieri din Botoșani și Dorohoi. Totodată, mâine, între orele 10.00 – 14.00, va fi organizată Ziua Porţilor Deschise la subunitățile inspectoratului din Botoșani, Dorohoi, Săveni, Flămânzi, Ștefănești, Darabani și Trușești, prilej cu care familiile cadrelor, dar şi cetăţenii vor putea să vizualizeze tehnica de intervenţie. Acum, la zi de sărbătoare, pompierii botoşăneni îi asigură, încă odată, pe concetăţenii judeţului că vor răspunde ori de câte ori vor fi solicitaţi pentru salvarea vieţii şi a bunurilor”, a mai adăugat Dorina Lupu, purtător de cuvânt în cadrul ISU Botoșani.
Deși povestea este cunoscută, rememorăm faptele celor 166 de pompieri au înfruntat, într-o bătălie sângeroasă și inegală, trupele otomane venite să suprime idealurile Revoluţiei de la 1848.
Pe 13 septembrie 1848, pe Dealul Spirii din București s-a consumat un important eveniment istoric, practic, ultima luptă armată de pe teritoriul nostru dusă între structuri militare ale Țării Românești, la care au participat până și pompierii, și Imperiul Otoman.
Iată care a fost cadrul acestui moment și cum s-au desfășurat evenimentele.
La începutul verii anului 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu abdicase, după ce Guvernul creat din revoluționari luase puterea, propunându-și emanciparea clăcașilor, eliberarea robilor, limitarea puterii domnești și crearea unei gărzi naționale.
Aceste puncte apăreau în Proclamația de la Islaz, care fusese citită în public de către Heliade Rădulescu la 9 iunie/21 iunie 1848. Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional, fiind creată în consonanță cu Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789.
Pentru că adversarii Revoluției de la 1848 au împiedicat Guvernul să implementeze reformele democratice susținute de proclamație, s-a ajuns la bătălia din septembrie 1848, la care au participat Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de căpitanul Pavel Zăgănescu, contra unui corp de armată otoman.
Pe data de 13 septembrie 1848, trei coloane militare otomane au pătruns în București, arestând câțiva fruntași revoluționari, însă în fața celei de-a treia coloane, comandată de Kerim-Pașa, s-au așezat trupele aflate sub comanda colonelului Radu Golescu, comandantul Garnizoanei București.
Maiorul Nicolae Greceanu primise comanda Batalionului 2 din Regimentul 2 Linie Infanterie și a Companiei a 7-a din Regimentul 1 Linie, aflate în Dealul Spirii, acestora alăturându-li-se compania de pompieri aflată sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu.
Într-o primă fază a existat șansa ca lupta să fie evitată, însă tensiunea enormă de la acel moment a făcut ca un gest oarecum neînsemnat să degenereze într-o sângeroasă bătălie ce s-a încheiat cu ocuparea Bucureștiului de către trupele otomane.
După ce Kerim-Pașa le-a cerut românilor să predea armele, colonelul Radu Golescu a refuzat, spunând că „Datoria unui soldat este să moară cu arma în mână și că mai mulțumit este în acest caz decât să se vadă dezarmat”.
Comandantul turc a fost impresionat de răspunsul curajos și, respectând demnitatea oponentului său, a fost dispus să încerce reglementarea pe cale diplomatică a situației create. Însă lucrurile au degenerat în bătălia rămasă în istorie, din cauza tensiunii acumulate care a fost descătușată printr-un eveniment minor în aparență.
În timpul retragerii trupelor otomane, retragere ordonată de Kerim-Pașa pentru a da o șansă diplomației, turcii s-au întâlnit cu compania de pompieri comandată de căpitanul Pavel Zăgănescu.
La trecerea pe un podeț, drumul fiind îngust trupele turce au trecut practic chiar pe lângă trupele de pompieri și sublocotenentul Bălășan l-a atins cu cotul pe un ostaș turc.
Sublocotenentul român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei, românul a răspuns cu două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc, pe care l-a ucis, apoi asupra lui Kerim-Pașa, căruia i-a ucis calul. Ostași și de o parte și de alta au intervenit pentru a-și apăra comandanții, apoi după o crâncenă bătălie trupele otomane au străpuns liniile românești.
Luptele au durat aproape trei ore, la final militarii turci luând în stăpânire Bucureștiul și înăbușind Revoluția de la 1848.
Pentru comemorarea eroilor pompieri căzuți în luptă, pe Dealul Spirii a fost ridicat în anul 1901 Monumentul Eroilor Pompieri din București (foto), iar ziua de 13 septembrie a fost sărbătorită apoi ca fiind Ziua Pompierilor din România, oficializată odată cu anul 1953.