Ce se întâmplă cu Moldova în cazul unui război cu Rusia
Istoricul dărăbănean Dorin Dobrincu a consemnat zilele trecute pe Facebook două declarații îngrijorătoare pentru oricine trăiește în Moldova. Comentând pe marginea unui raport din 2021, publicat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, care avertiza că rușii ar putea ajunge la București în 24 de ore, Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, a spus că informațiile nu mai sunt de actualitate și că planurile NATO au fost revizuite între timp.
El a dat asigurări că NATO este pregătită să apere „fiecare centimetru pătrat” din teritoriul țărilor aliate, dar, totodată, a recunoscut că România are o zonă vulnerabilă și obligatoriu de apărat, Poarta Focșanilor, care este „un dat istoric”: „Bunicii noștri, care au luptat în Al Doilea Război Mondial, țin minte că au luptat la Iași, au luptat pe linia asta, tot timpul am încercat să apărăm Bucureștiul și zona aceasta.”
Câteva zile mai târziu, comandorul în rezervă Sandu-Valentin Mateiu a confirmat ideea că, în cazul unei invazii rusești, apărarea Moldovei nu este o prioritate. „Când această amenințare devine foarte mare, cum răspunzi? Strategia militară. Militarii vin și spun: ca să fac față în planul de apărare NATO, trebuie să apăr Poarta Focșanilor, Carpații, am nevoie de atâtea divizii.”
Pentru că aceste detalii desprinse din cărțile de istorie sunt mai actuale ca niciodată, am făcut un scurt explainer bazat pe munca istoricului Mihai Chiper, care a arătat de ce această strategie militară este catastrofală pentru Moldova și pentru locuitorii ei.
Ce este Poarta Focșanilor?
Poarta Focșanilor este un teritoriu care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău.
La sfârșitul secolului XIX, aici „au fost construite fortificații pe linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi, în apropierea fostei graniţe dintre Moldova şi Muntenia, în ideea de a bloca pătrunderea trupelor ruseşti spre Bucureşti, în cazul unei invazii. Pe scurt, doar Muntenia era apărată, iar Moldova, destinată a fi teritoriu de confruntare, era sacrificată tacit, pentru a-i proteja pe fraţii munteni”, scrie Mihai Chiper.
Cât de îngrijorați ar trebui să fim?
În ultimele luni, tot mai mulți oficiali europeni au avertizat că perspectiva unui război în Europa nu mai este o fantezie, iar Europa este deja într-o „eră pre-război”, cu un termen de 5-8 ani până când Rusia ar putea ataca o țară NATO.
Așa cum spunea refugiatul ucrainean pe care l-am intervievat la începutul invaziei: dacă pică Ucraina, România va deveni scutul. Iar Iașul și Moldova par să fie mai degrabă lăsate în afara scutului, nu de către NATO, ci chiar de liderii de la București.
„Statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.” - Mihai Chiper