Zeci de medici au fost trimiÈ™i recent în judecată pentru o fraudă de 2 milioane lei, prin eliberarea de reÅ£ete false. Ni s-a dezvăluit astfel o mică parte din zona gri a pieÈ›ei farmaceutice, zonă care ajunge la aproape 200 mil. euro.

Lobby sau mită? Slăbite de restricÈ›iile legislative È™i de obiceiurile autohtone precum taxa clawback sau termenele de plată mult prea lungi, companiile farmaceutice fac oferte de nerefuzat medicilor pentru ca produsele lor să fie cumpărate de clienÅ£i. Surse  credibile din piață indică comisioane de 5%-10% din preÅ£ul medicamentului prescris "la mica înÈ›elegere", pentru medici, care raportate la valoarea pieÈ›ei de medicamente prescrise pe reÈ›etă È™i OTC (Over The Counter) ajung la 140 mil. euro anual. La acestea se adaugă "atenÈ›ii" de aproximativ 5 mil. euro È™i sponsorizări de circa 47  mil. euro a deplasărilor la diverse congrese medicale, a căror organizare este un business în sine. Practica nu e nouă ÅŸi există dovezi. Mari companii farmaceutice, precum GSK, Johnson&Johnson ÅŸi Beaufour Ipsen,  au primit amenzi uriaÅŸe pentru oferirea de stimulente medicilor din mai multe ţări, între care ÅŸi România, în schimbul prescrierii preferenÅ£iale a medicamentelor.
 
Salariu mic, comision mare

Aflat pe scaunul medicului, "la mâna sa", pacientului nici nu-i trece prin cap că pe acelaÈ™i scaun a stat mai înainte un elegant reprezentant medical al unei companii farmaceutice, care l-a convins pe medic să îi prescrie acel medicament. Să luăm exemplul unui medic specialist din Capitală, care câÈ™tigă 1.300 de lei lunar È™i care are o înÈ›elegere cu o companie pentru un procent de 5%-10% din preÈ›ul la distribuitor per medicament recomandat. Dacă prescrie la 50 de pacienÅ£i un produs de 100 de lei, îÈ™i complează venitul lunar cu 500 de lei, plus alte eventuale atenÈ›ii, concretizate în cadouri È™i excursii. Pentru companii, contează volumul: potrivit surselor, ele sunt interesate mai ales de medicii specialiÅŸti, care au în evidență un număr mare de pacienÈ›i, cu boli cu prevalență mare, cum sunt cele cardio-respiratorii, digestive, infecÈ›ioase È™i hematologice. "Este greu de estimat această zonă gri a plăților din sistemul medical, pentru că mijloacele prin care companiile răsplătesc medicii sunt diverse. Aud mereu de stimulente financiare, mici atenÈ›ii sub formă de cadouri, sau de metoda cotorul de la reÅ£etar È™i banii pe loc", spune reprezentantul medical al unei companii producătoare de medicamente originale. Potrivit acestuia, companiile care produc molecule originale sunt supuse Codului de Etică ARPIM È™i rigorilor care vin de la compania-mamă, iar "sursa tuturor relelor" ar fi producătorii de generice, care nu sunt în ARPIM È™i nu s-ar supune niciunui cod etic. PreÈ™edintele AsociaÈ›iei Producătorilor de Medicamente Generice din România, DragoÈ™ Damian, neagă acuzaÈ›ia: "Fraudele nu se fac cu medicamente generice, care sunt în general ieftine. Nu un cod de etică, ci informatizarea sistemului sanitar poate să reducă orice suspiciune de fraudă în relaÈ›ia dintre actorii din sistem", crede acesta. Pe lângă informatizarea sistemului sanitar, care a dat diverse rateuri, s-a încercat reducerea riscului prescrierii "la comandă", prin trecerea substanÈ›ei active pe reÈ›etă, È™i nu a denumirii comerciale, însă ÅŸi aici există o portiță. "Medicul este obligat să scrie substanÅ£a activă, însă în cazuri justificate poate prescrie ÅŸi denumirea comercială. Dar nimeni nu verifică cât de justificată este prescrierea", spune Maria Botezatu, preÈ™edinta Colegiului FarmaciÈ™tilor (CF) din BraÈ™ov, care a semnalat de mult timp derapajele din breaslă.
 
Socoteli diferite

PiaÅ£a stimulentelor este întreÅ£inută ÅŸi de o relaÅ£ie solidă care s-a dezvoltat între medici È™i farmaciÈ™ti, care împart comisionul primit de la companiile farmaceutice. "Atunci când nu există o asemenea înÈ›elegere, compania poate pierde ce a investit în medic, pentru că pacientul merge cu o reÈ›etă de la medic la farmacie, iar farmacistul, care È™tie că are un stoc uriaÈ™ È™i nereturnabil de la distribuitor, îi recomandă altceva din acest stoc", spune reprezentantul medical. Colaborarea dintre medic ÅŸi farmacist nu este deontologică, dar medicul are o scuză pentru a recomanda pacientului să meargă la o anumită farmacie, spune vicepreÈ™edinta Colegiului FarmaciÈ™tilor, Clara Popescu. "Dacă lucrează bine cu acea farmacie, el poate să o recomande pacientului. Credem totuÅŸi că aceasta scuză este folosită deseori ca un paravan".
 
Bănuieli a avut È™i are în continuare È™i preÈ™edinta CF BraÈ™ov: "Îmi doresc să aduc dovezi, dar din păcate nu sunt sprijinită. Unii pacienÈ›i spun că È™i-au ridicat medicamentul direct din cabinet, dar nu vor să dea în scris, deoarece le este teamă că nu mai primesc altă dată nimic, iar unii dintre ei spun că medicul le indică farmacia, iar dacă nu merg acolo, nu mai primesc luna viitoare reÈ›eta". Realitatea este dură: nu s-a aplicat până acum nicio sancÈ›iune, pentru că există doar suspiciuni. "Doar transparenÈ›a relaÈ›iei dintre medici È™i companii poate elimina  suspiciunile, altfel se vor găsi căi de eludare", spune Vasile Astărăstoae, preÈ™edintele Colegiul Medicilor din România (CMR). TransparenÈ›a ar însemna ca toate recompensele să fie la vedere, astel încât să se poată verifica dacă sunt destinate doar îmbunătățirii actului medical, atât de necesară în condiÅ£iile unui buget al sănătăţii mai auster cu fiecare an. La vedere sunt doar anumite aspecte, È™i anume plimbările sponsorizate la congrese È™i evenimente medicale. Însă numai în mică parte, mai exact sponsorizările declarate de membrii ARPIM.
 
Plăcere sau business?

Pe lângă comisioane, medicii mai beneficiază de excursii deghizate în congrese medicale, sub umbrela dezvoltării profesionale, spune reprezentantul medical. În 2013, agenda medicilor este plină: vor fi 88 de congrese medicale, dintre care 10 în locaÅ£ii exotice precum Bali sau Riviera Franceză sau staÅ£iunile de lux din Turcia. Doar participarea costă în medie 500 de euro. CMR nu condamnă participarea medicilor la aceste congrese, considerând că pentru medici poate fi o modalitate de a-È™i îmbunătăți cunoÈ™tinÈ›ele medicale. GraniÈ›a dintre vacanță È™i deplasare de serviciu este foarte subÈ›ire. Chiar Lucian Duţă, fostul preÅŸedinte al CNAS, a semnalat anul trecut că are informaÅ£ii cum că mai mulÅ£i medici au plecat în vacanÅ£e în Tanzania, sponsorizaÅ£i de anumiÅ£i producători, în schimbul prescrierii de reÈ›ete la comandă. Sunt medicii români mai susceptibili de a fi mituiÈ›i din cauza salariilor mici sau companiile farma sunt mai lacome ca de obicei? "Salariile mici ale medicilor nu pot justifica renunÈ›area la principiile etice È™i morale pentru beneficii conjuncturale. Mai mult, privind spre veniturile medicilor, nu doar spre salarii, vom constata că foarte mulÈ›i, în special cei din zonele urbane mari, au un standard de viață peste medie", spune dr. Marius Geantă, general manager KOL Medical Media.
 
Pe de altă parte, reprezentantul me­dical, care a lucrat È™i ca medic, ia apărarea breslei: "Înainte de a fi spe­cialiÈ™ti, medicii sunt oameni È™i sunt supraîncărcaÈ›i, nu mai fac față, prost plătiÈ›i, iar acuzele vin din toate părÈ›ile. Când lucrurile acestea scapă de sub control, tentaÈ›iile sunt mari È™i este de înÈ›eles de ce caută beneficii dincolo de munca pe care o prestează".

capital.ro

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 19 martie: Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria, Claudiu şi Ilaria;..."