Cu şase luni înainte de pensionare, piloşii din Poliţia Română, care au stat zeci de ani pe funcţii călduţe de birou, sunt trecuţi, pe hârtie, la munca de teren care este recompensată cu sporuri şi creşteri salariale, lucru care se resimte ulterior în pensiile mult mai mari decât cele cuvenite.
În fiecare an, cel puţin 1.000 de poliţişti, care toată viaţa au făcut muncă de birou, trec în rezervă cu pensii umflate artificial, printr-o manevră birocratică. Este vorba de cei cu pile la şefii de inspectorate. În ultimele şase luni de serviciu, aceştia sunt mutaţi pe hârtie la munca operativă, care le oferă sporuri, ce se regăsesc ulterior într-o pensie mai mare, scrie Adevărul.ro.
Practica a fost semnalată de poliţistul braşovean Marian Godină pe blogul lui şi confirmată de sindicaliştii din poliţie. „După o carieră de poliţist-şofer, plimbător de hârtii şi prin alte locuri călduţe, s-a trezit un nene că vrea să iasă la pensie. Dar ieşind la pensie de pe un astfel de post, pensioara ar fi fost una mai mică decât dacă ar fi lucrat undeva în stradă sau în condiţii mai grele, dacă ar fi avut omul ore de noapte, weekenduri lucrate şi plătite, sporuri etc. Astfel i-ar fi crescut salariul şi implicit pensia.
Aşa că, băieţii deştepţi s-au gândit să-l ajute şi, înainte cu câteva luni, să-i găsească omului un loc de muncă care să includă sporuri, ore de noapte şi de weekend. Şi au ajuns ei la concluzia că omul ar fi numai bun de SAS. Da, ştiu, e amuzant, dar în acelaşi timp trist de adevărat. Vă daţi seama cât de apt pentru Serviciul de Acţiuni Speciale e un om ajuns la vârsta pensionării? Şi ca să nu-l pună pe om în postura de a merge la vreo descindere şi să rămână atârnat cu nădragii în vreun gard, l-au «ascuns» la Compartimentul Pirotehnic. Acolo, cu bombe, explozibili etc. Acolo unde băieţii ăia au poate câteva zeci de cursuri în care au învăţat ce să facă în cazul unui atentat cu bombă”, atrage atenţia Godină pe blogul său.
Pilele la şeful Inspectoratului sunt sfinte
Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol, susţine că această practică a prins un caracter de fenomen la nivelul întregii ţări.
„Este o metodă prin care, pe ultima sută de metri, în ultimele luni de serviciu, este crescută serios pensia unor lucrători de poliţie. Este vorba de oameni care au pile la şeful inspectoratului sau care beneficiază de intervenţia unui om politic de prin judeţ. Până la apropierea vârstei de pensionare ei au avut posturi călduţe, de birou. Dar pentru a creşte baza de calcul a pensiei ei sunt trecuţi, pe hârtie, la munca operativă. Mai mult, formal, sunt pontaţi că au lucrat sâmbăta şi duminica cu toate că nimeni nu-i vede la faţă atunci prin inspectorate. Din acest motiv beneficiază, însă, de sporuri pentru respectivele zile lucrate, adică de o creştere a indemnizaţiei de 75 la sută. Aşa se ajunge că, nu de puţine ori, pe hârtie, aceşti oameni lucrează 30 de zile din 30 cu toate că în zilele de weekend, repet, nimeni nu îi vede la inspectorat. Apoi ei figurează, tot pe hârtie, evident, că au lucrat mai tot timpul de noapte şi mai primesc o creştere de leafă de 25 la sută. În fine, respectivii poliţişti, mai beneficiază de un spor important de salariu, care, procentual, se va vedea şi în pensie imediat după trecerea în rezervă. Este vorba de «Salariul de lucrări de excepţie», un spor care este, practic, dictat de şeful de inspectorat, iar atribuirea acestuia nu poate fi contestată de nimeni. Acest spor mai aduce o creştere salarială de până la 50 la sută”, spune Cosmin Andreica.
Sindicalistul susţine că această metodă de creştere artificială a pensiei a intrat în cotidian în urmă cu zece ani. „Sunt cam 20 de indivizi în fiecare inspectorat care beneficiază de astfel de «proptele», în fiecare an. Nu de puţine ori printre ei o putem întâlni şi pe secretara şefului de inspectorat sau pe şefa popotei. Mai mult, uneori, fenomenul se regăseşte şi în aparatul central. Irina Alexe, de exemplu, fost secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, a figurat şi ea, înainte de pensionare, cu zilele de sâmbătă şi duminică lucrate. În plus, în perioada respectivă, în documente ea a fost trecută că ar fi lucrat de noapte. Nu în ultimul rând, a beneficiat şi de «Salariul de lucrări de excepţie». Totul a avut ca urmare o pensie mai mare, în final”, a precizat Cosmin Andreica, liderul sindicatului Europol.
Afacerea poate avea şi un iz penal
Chiar dacă astfel de transferuri în pragul pensionării nu sunt investigate de autorităţile competente, iar mecanismul exact prin care unii angajaţi reuşesc să obţină aceste beneficii nu este elucidat, suspiciunile de mită ori de favorizări nejustificate sunt mai mult decât întemeiate.
„Este evident că prin anumite manevre semi-legale sau chiar făţiş ilegale nişte oameni încearcă să-şi îmbunătăţească salariul pentru a le creşte pensia – asta în condiţiile în care, oricum, pensia vine la mulţi dintre ei mult mai devreme decât ar trebui. Sigur, se poate întâmpla să fie şi o promovare reală, pe merite, dar într-o instituţie normală şi sănătoasă nimeni nu e promovat înaintea pensionării pentru că o astfel de decizie nu prea mai are sens. Poate cu excepţia cazului armatei, când eşti trecut în rezervă cu un grad mai mare, simbolic, dar nu te promovează înainte cu şase luni înainte de a te pensiona. E clar că sunt formule utilizate cu un singur scop: creşterea pensiei”, a observat sociologul Alfred Bulai.
Dincolo de stimulente create pentru apariţia unor astfel de situaţii de modul în care sunt calculate pensiile speciale, la mijloc este vorba de o formă imposibil de ignorat de corupţie, mai observă Bulai. „Un şef al instituţiei nu decide transferul din mărinimie. Asta pentru că din punct de vedere managerial nu are niciun sens un astfel de transfer– să mut pe cineva în pragul pensiei, să-l avansez, e stupid. Se face, deci, din alte raţiuni, nu manageriale. Iar în aceste condiţii sunt suspiciuni de fraudă – cineva foloseşte un tertip pentru a avea tot restul vieţii o pensie mai mare, bănuiesc că e chiar o miză serioasă”, a adăugat sociologul.
În loc de concluzie
Având în vedere datele prezentate de Cosmin Andreica, un calcul simplu ne arată că, în fiecare an, fiind trecuţi pe hârtie la munca operativă pe ultima sută de metri, în jur de 1.000 de poliţişti ies pe nedrept în rezervă cu pensii mai mari, după ce 25 de ani au ocupat funcţii călduţe de birou. Asta pentru că legea prevede că poliţiştii primesc o pensie a cărei valoare este de 85 la sută din media ultimelor 6 salarii încasate. Astfel, spun experţii, nu de puţine ori, respectivii piloşi au după trecerea în rezervă pensii mai mari decât salariile pe care le primeau atunci când făceau banala, dar lejera muncă de birou. Totul în urma unei manevre care poate avea şi unele consecinţe penale.
Poliţiştii ar putea rămâne fără pensii speciale
Subiectul pensiilor speciale ale poliţiştilor a revenit în atenţia publică săptămână trecută, după apariţia unei propuneri de modificare legislativă prin care poliţiştii devin singurii angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne care vor dispărea de pe lista celor care beneficiază de pensii speciale. Angajaţii din penitenciare ar urma să piardă şi ei, alături de poliţişti, aceste beneficii, jandarmii, pompierii, ofiţerii SRI şi SPP rămânând în continuare pe lista beneficiarilor.
Sursa: Adevărul.ro