Evaluări periodice, competenţe în locul informaţiilor seci şi învăţământ obligatoriu de zece ani, incluzând aici şi grupa pregătitoare de la grădiniţă. În plus, se va pune accent pe educaţia antepreşcolară, dobândită la creşă (de la zero la 3 ani), care va avea parte de programe aprobate de Ministerul Educaţiei. Acestea sunt doar o parte dintre prevederile noii legi a educaţiei, care se vrea "cheia" reformării sistemului românesc de învăţământ.

Astfel, potrivit documentului-cadru pentru lansarea noii legi, clasa a IX-a va fi inclusă în ciclul gimnazial, lucru ce "are avantajul reducerii abandonului şcolar, care intervenea după clasa a VIII-a, când, conform statisticilor actuale, aproape 19% dintre elevi renunţau la a-şi mai părăsi localitatea natală şi a merge la liceu".

Reprezentanţii părinţilor văd însă unele dezavantaje în a ceastă decizie. "Nu există personal calificat, care să se ocupe de copii, profesorii nu sunt familiarizaţi cu materia de la clasa a IX-a, iar dotarea şcolilor este precară. Trebuie să te gândeşti şi la mobilier, care să fie şi pe măsura unui copil de 6 ani, şi pe măsura unuia de 15", crede Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, intr-o declaratie pentru evz.ro.

În replică, oficialii Ministerului Educaţiei susţin că s-au gândit la toate, inclusiv la cum ar putea să facă liceul atractiv pentru copiii din mediul rural.

Astfel, potrivit proiectului de lege, cei cu posibilităţi materiale reduse vor fi susţinuţi financiar pe toată perioada liceului. Cei care nu vor dori însă să-şi mai continue studiile, vor putea face la 16 ani – vârsta de angajare în UE - diverse stagii de ucenicie. În plus, părinţii vor juca un rol mai important în sistem: vor putea decide sancţiunea pentru un profesor "cu probleme" sau chiar ce materii să studieze copiii, pentru că, alături de comunitatea locală, vor avea o pondere de 50% în consiliile de administraţie ale şcolilor.

Vor avea însă şi responsabilitate mai mare: cei ai căror copii absentează de la cursuri riscă amenzi cuprinse între 500 şi 5.000 de lei sau vor fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii.

Părinţii cer însă altceva. "Nu vrem să ne ia la grămadă. Vrem 30% din consiliul de administraţie. Nu e negociabil", conchide preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.