Părintele Dionisie Ignat s-a născut în 22 septembrie 1909, în comuna Vorniceni din judeÅ£ul BotoÅŸani, într-o familie de ţărani cu opt copii. La botez a primit numele Dumitru, fiind mezinul familiei. Tatăl său, Ioan, a fost un om foarte credincios, dar a murit când Dumitru avea doar un an ÅŸi ceva.

Din cauza condiÅ£iilor vitrege din timpul primului război mondial ÅŸi de mai apoi, tânărul Dumitru a absolvit doar patru clase primare, de fiecare dată fiind premiant, ÅŸi doi ani de ÅŸcoală profesională.

Fiind foarte apropiat de fratele său Gheorghie, mai mare decât el cu zece ani, Dumitru l-a urmat în viaÅ£a monahală, mai întâi în România, începând din 1923, ÅŸi apoi la Muntele Athos, trei ani mai târziu. În timp ce Gheorghie a primit numele de Ghimnazie la Schitul Măgura din Moldova, unde a fost hirotonit ierodiacon, Dumitru avea să devină monah în Muntele Athos.

Cei doi fraÅ£i au intrat în Sfântul Munte în ziua de 6 septembrie 1926, împreună cu încă doi tovarăşi, veniÅ£i ÅŸi ei de la Schitul Măgura. Dumitru avea pe atunci doar 17 ani. După un scurt pelerinaj prin Athos, fraÅ£ii Ignat încearcă să se stabilească la Schitul Românesc Prodromul, dar nu sunt primiÅ£i, din cauza problemelor existente în acea vreme la schit.

Împreună cu un alt călugăr român, schimonahul Sebastian, Părintele Ghimnazie ÅŸi cu Dumitru împrumută o sumă apreciabilă de bani ÅŸi cumpără Chilia Bunavestire de pe teritoriul Mănăstirii Pantocrator. Pentru a-ÅŸi putea plăti datoria cei doi fraÅ£i muncesc din greu, timp de trei ani, ca argaÅ£i la Mănăstirea Iviru. DeÅŸi viaÅ£a le era foarte aspră, la Chilia Bunavestire, Dumitru ÅŸi Pr. Ghimnazie au avut cele mai mari bucurii duhovniceÅŸti, care i-au ajutat să treacă cu bine peste multele ispite ale demonilor.

În 1927 Dumitru este tuns călugăr cu numele Dionisie, iar în 1931 este hirotonit ierodiacon. După moartea stareÅ£ului lor, părintele Sebastian, fraÅ£ii Ignat merg în 1933 la Chilia Sfântul Tihon din Zadonsk din Capsala, condusă de StareÅ£ul Ghedeon Chelaru. Împreună cu acesta vor prelua din 1937 Chilia Sfântul Gheorghie din Colciu, pe care au refăcut-o din temelii ÅŸi de care Părintele Dionisie nu se va mai despărÅ£i niciodată. Este făcut ieromonah în 1937 la Chilia Sfântul Tihon de către Episcopul Sfântului Munte, Ierotei, iar duhovnic devine în 1945.

Decenii la rând Bătrânul Dionisie s-a nevoit în tăcere urmând exemplul de viaţă al fratelui său, Părintele Ghimnazie, care ajunsese la o mare sfinÅ£enie înainte de sfârÅŸitul său pământesc, în 1965. După moartea Părintelui Ghedeon Chelaru, în 1979, Părintele Dionisie a devenit conducătorul chiliei, avându-l alături pe schimonahul Ioan Åžova, celor doi adăugându-li-se în următoarele decenii ÅŸi alÅ£i vieÅ£uitori.

Bucurându-se de-a lungul vieÅ£ii de sfaturile duhovniceÅŸti ale unor părinÅ£i sporiÅ£i, StareÅ£ul Dionisie a devenit unul dintre cei mai experimentaÅ£i părinÅ£i duhovniceÅŸti din Sfântul Munte, deopotrivă pentru monahii români, greci sau de alte neamuri, dar ÅŸi pentru miile de pelerini veniÅ£i din întreaga lume ca să găsească la Colciu liniÅŸte sufletească ÅŸi sfat duhovnicesc. Bătrânul Dionisie a trecut la cele veÅŸnice în 28 aprilie/11 mai, 2004, la vârsta de 95 de ani, dintre care 78 de ani petrecuÅ£i în Sfântul Munte. (din volumul StareÅ£ul Dionisie. Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Ed. Prodromos).
 

 

CITEȘTE ȘI: "Sfântul Ierarh Mihail Mărturisitorul, Episcopul Sinadei; Sfânta Mironosiţă Maria..."