România trăieÅŸte sub "programarea sistematică a dezordinii" cauzată mai ales de "cursa aberaÅ£iilor politice" ÅŸi a certurilor dintre securiÅŸti ÅŸi comuniÅŸti pentru sfere de influenţă economică. Iar aceasta se petrece în interiorul mafiei care a criogenat România într-o uriaşă plantaÅ£ie de sclavi votanÅ£i. Sunt stăpânii cu mandat ÅŸi legitimitate electorală. În consecinţă, "pe malurile DâmboviÅ£ei ni se planifică nu viitorul, ci, din păcate, gestionarea post-factum a crizelor în care au degenerat scandalurile politice, devenite strategie reală a guvernărilor celor mai nepotrivite ÅŸi distructive pe care le-a avut vreodată România" (Aurel I.Rogojan, 2009).
Dizidenţa falsă a unui militant comunist
Cum a început distrugerea României? Comunismul instaurat în România de trupele de ocupaÅ£ie sovietice slujite de o mână de scursuri ale tuturor naÅ£iilor propăşite pe aici, ruÅŸi, ucraineni, nemÅ£i, unguri, bulgari, evrei ÅŸi români, cu totul nici o mie de nemernici (tot cu o mie de nemernici TroÅ£ki a făcut RevoluÅ£ia bolÅŸevică din Rusia), a desfăşurat de la început ÅŸi până în faza ceauÅŸistă terminală o aprigă propagandă antireligioasă, căci orice fiinţă ireligioasă e, potenÅ£ial, diabolică. Ateismul ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi solidaritatea criminală au fost armele cu care a fost distrusă România timp de decenii. Politrucii au rămas fideli, dar ÅŸi în funcÅ£ii ale puterii, de unde ne dau ÅŸi azi, folosindu-se de libertate într-un mod fals ÅŸi josnic, lecÅ£ii de moralitate democratică. Unul dintre ei este Vladimir Tismăneanu.
Acesta a fost desemnat să analizeze ÅŸi să ofere publicului un amplu rechizitoriu despre comunismul românesc. El a jucat ÅŸi continuă să joace cartea dizidentului moralist, care a suferit de pe urma regimului comunist, încercând să inducă în mod fals, în opinia publică, statutul unei victime. Aurel Covaci a descris această strategie bolÅŸevică ÅŸi a avut dreptate: "Cei ce-Å£i fac rău nu te uită, ei vor să te anuleze ÅŸi să devină ei cei ce s-au sacrificat, iar dacă scenariul e perfect, tu te trezeÅŸti turnător ÅŸi nimenea în locul lor!".
Volumul dlui Aurel I. Rogojan (Compania, 2011), "Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale", reprezintă pentru cititorul român o reală "perestroika" larg deschisă în uriaÅŸul angrenaj al trădărilor faţă de România ÅŸi poporul român. Aici aflăm cum a început "dizidenÅ£a" lui Volodea, fiul militanÅ£ilor comuniÅŸti Leonte ÅŸi Hermina Tismăneanu-Marcusohn. El a emigrat în USA în anul 1981, când doar "agenÅ£ii din Securitate, DirecÅ£ia InformaÅ£ii externe aveau parte de asemenea privilegii". Plecarea lui Vladimir Tismăneanu "s-a realizat pe firul scurt. Pentru cine nu ÅŸtie, e vorba de o intervenÅ£ie pe telefonul «S», deÅ£inut numai de demnitarii cu rang ministerial. O bună prietenă a mamei lui Volodea pe care la Moskova se conta într-o eventuală debarcare a lui CeauÅŸescu printr-o miÅŸcare din interiorul conducerii partidului, a făcut o asemenea intervenÅ£ie. (…) Elementele reÅ£elei KGB de control asupra acÅ£iunilor Securităţii trebuie obligatoriu prezumate ca fiind mai puternice ÅŸi mult mai dificil, dacă nu imposibil de controlat pe zonele extreme ale activităţii – acolo exista la un moment dat o adevărată inflaÅ£ie de agenÅ£i ai Moskovei originari din Basarabia ÅŸi care treceau drept români". Apoi "nu a existat moment în întreaga perioadă a Războiului Rece în care KGB să nu se afle la originea celor mai multe dintre miÅŸcările de rezistenţă antimcomunistă, inclusiv a celor apărute în Occident. Era mai simplu să le creeze ÅŸi să le controleze decât ca ele să apară la iniÅ£iativa altora ÅŸi să se încerce ulterior abordarea lor" (Aurel I. Rogojan, 2011).
"Micul Führer" cu "descendenţă gestapovist-enkavedistă"
Între 1945 ÅŸi 1989, sute de mii de intelectuali cu liceu ÅŸi cu universitate au fost coborâÅ£i la munca de jos, mai mult manuală decât intelectuală, sau au fost sub diferite etichete politice condamnaÅ£i la muncă silnică în lagăre ÅŸi închisori transformate în ÅŸantiere de muncă fizică. Următoarea operaÅ£ie de distrugere a României: milioane de persoane fără vocaÅ£ie intelectuală au primit denumirea de "noua intelectualitate progresistă" ÅŸi au fost instalaÅ£i în aparatul de stat, inclusiv Universitate ÅŸi diplomaÅ£ie. Aceaste operaÅ£iuni au furat naÅ£iunii tezaurul de inteligenţă creatoare ÅŸi au poluat statul cu niÅŸte paraziÅ£i cu lăcomie în loc de eficienţă.
ComuniÅŸtii ÅŸi securiÅŸtii epocii dinainte de 1989 excelează astăzi cu însuÅŸiri de oportunism ÅŸi superficialitate, care îi recomandă pentru uÅŸoară manipulare ÅŸi rentabilă utilizare de către marea finanţă oocidentală. Comunismul din Rusia ÅŸi din estul Europei a confiscat deopotrivă Libertatea ÅŸi Proprietatea ÅŸi aceasta pentru ca înrobirea să fie mai sigură ÅŸi să nu aibă cale de întoarcere. Statul totalitar 100% este acesta. De aceea, pentru cei puÅ£in ÅŸi puternici, pentru "succesori", viaÅ£a este o pradă. O pradă continuă. Pentru cei mulÅ£i ÅŸi neajutoraÅ£i, viaÅ£a este o pedeapsă. O pedeapsă continuă.
Comunismul a fost invazia de jos în sus a invidioÅŸilor ÅŸi a răilor puÅŸi să pedepsească pe cei – spre nefericirea lor – înzestraÅ£i da natură cu vinovăţia inteligenÅ£ei ÅŸi vinovăţia culturii.
Cei 4 milioane de comuniÅŸti ÅŸi cei 2 milioane de securiÅŸti care peste 45 de ani au fost clasa conducătoare ÅŸi exploatatoare nu spun nimic ÅŸi nu scriu nimic pentru că în aceÅŸti 45 de ani, cu continuitate ÅŸi azi, nu-i nimic pozitiv de reÅ£inut în memorie ÅŸi de transmis istoriei. În afară de fenomenul substituirii istorice prin succesiune. Iar substituirea este cea mai periculoasă formă de distrugere socială, economică, culturală ÅŸi spirituală a poporului român, căci, potrivit lui Jean-François Revel: "Comunismul este atât de devastator, încât nu-i de ajuns să scapi de el: trebuie să poÅ£i ieÅŸi din toate consecinÅ£ele lui". Iar "foÅŸtii" reprezintă aceste consecinÅ£e care trebuiesc evacuate din istorie. Dinastia "succesorilor" trebuie eliminată din corpul social românesc. Din patologie se ÅŸtie că principalul duÅŸman nu-i agresivitatea microbilor, ci este vulnerabilitatea organismului. FoÅŸtii activiÅŸti, securiÅŸti, politruci, UTC-iÅŸti, cadre ÅŸi obedienÅ£i de duzină vor o societate vulnerabilă pentru a o putea controla politic, parazita economic ÅŸi malforma social.
Ce avem astăzi?
Viitorul României este vulnerabil. ÅŸi această vulnerabilitate este cauzată de nepedepsirea vinovaÅ£ilor ÅŸi imunitatea călăilor. Politica ductilă de peste 20 de ani ne promite viitorul pentru a jefui prezentul ÅŸi ne vorbeÅŸte despre bine ("Să trăiÅ£i bine!") pentru a face răul. Scopul ductilităţii este mereu acelaÅŸi: cei mulÅ£i ÅŸi anonimi să stea paralizaÅ£i pentru ca cei cu putere să adune averi ÅŸi să fie fericiÅ£i. Cei puÅ£ini se menÅ£in la putere bazându-se pe paralizarea gândirii ÅŸi blocarea inteligenÅ£ei sub neîncetatul bombardament informaÅ£ional dirijat. Un haos dirijat. Sub flamura culturii se desfăşoară noua dictatură, care în numele democraÅ£iei oferă numai libertăţi ÅŸi niciodată Libertatea. Tot ceea ce poate realiza această putere este să intimideze ÅŸi să îngenuncheze inteligenÅ£a, cum o face din 1945 încoace, prin tehnici de intimidare, marginalizare ÅŸi denigrare. În ultimă instanţă se admite ÅŸi asasinatul de catifea, fără urme vizibile, ci numai un diagnostic greÅŸit urmat de o intervenÅ£ie reuÅŸită, precum în cazul Cezar Ivănescu.
Dar, cu ajutorul cunoaÅŸterii ÅŸi al abilităţii, inteligenÅ£a poate oricând crea putere. De această putere se tem cel mai mult vechiul Partid ÅŸi Securitatea de stat. Puterea inteligenÅ£ei solidare în ideal, fiind creativă, este de neoprit.
(Adrian Majuru. Citeste complet pe cotidianul.ro)
