"Examenul de bacalaureat nu ar trebui sa fie o tinta - ‘Eu trebuie sa ma duc sa iau Bac-ul!’. Pai, daca asta a devenit o tinta, inseamna ca ne-am intors in timp cu 100 de ani. Tinta noastra este sa stim. Examenul de bacalaureat trebuie luat ca o concluzie fireasca a faptului ca stim.
Sa zicem ca eu ma pregatesc sa merg mai departe, sa imi continui studiile. Nu ar trebui ca tinta mea principala sa fie Bac-ul! Daca m-am apucat de invatat din clasa a IX-a, in mijlocul studiului am un examen de sustinut pe care, evident, il trec ca pe o normalitate si merg mai departe. Asta ar trebui sa fie examenul de bacalaureat. Nu o sperietoare la adresa intregii natiuni, un intreg show la televizor", a declarat Daniel Petriceanu, pentru ziare.com.
Au fost dezavantajati copiii buni
Intrebat cum i s-au parut subiectele date anul acesta la proba de matematica a bacalaureatului, Daniel Petriceanu a raspuns: "Mai simple si fata de anii anteriori, si fata de ce ar trebui ele sa fie".
"Au fost dezavantajati copiii buni. Un copil bun se pregateste la un anumit nivel, iar daca un elev s-a pregatit la un nivel acceptabil ca sa isi poata continua studiile, atunci subiectele astea i se par extrem de simple. N-ar fi o mare nenorocire, dar el este adus pe picior de egalitate cu un copil care s-a pregatit mult mai putin, si asta nu e corect.
Pe de alta parte, daca vom continua cu un examen care sa fie din ce in ce mai simplu, nu vom mai fi credibili in exterior, liceul din Romania nu va mai fi credibil prin examenul final pe care il sustin absolventii", a explicat profesorul, precizand ca se refera nu doar la felul in care vor fi priviti elevii romani care doresc sa isi continue studiile in strainatate, ci si la felul in care va fi privit invatamantul romanesc in ansamblu pe plan extern.
"Daca altii se uita la examenul nostru de final, vor constata ca el are un trend descendent pe masura ce trec anii", a subliniat acesta.
In opinia sa, incidentele de genul celui de la Liceul Bolintineanu sunt izolate, si nu ar trebui sa se puna atat de mult accentul pe ele. Pe de alta parte insa, profesorul subliniaza ca scopul unui sistem de invatamant nu ar trebui sa fie sa ajunga la procente uriase la bacalaureat prin scaderea nivelului de dificultate al examenului.
"Luati procentele de promovabilitate la bacalaureat in celelalte tari ale UE. O sa vedeti ca nici ei nu au procente uriase. Scopul unui stat nu este sa atinga 100% la bacalaureat. Asta e o prostie!
Daca vrem tinta asta, atunci dam bacalaureat numai cu adunari, facem 1+1 si le punem si o casuta, si eventual le scriem in paranteza 2, si ei sa trebuiasca doar sa completeze in casuta. Radem, dar atunci vom da numai Bac foarte simplu, pe care il vor lua 100% dintre elevi. Dintre elevii care stiu sa citeasca…", a comentat ironic prof. Petriceanu.
Daniel Petriceanu ne-a vorbit si despre cateva probleme cu care se confrunta sistemul de educatie si care conduc la ceea ce el numeste trendul descendent al bacalaureatului.
"In primul rand preocuparea din ce in ce mai scazuta fata de invatatura a elevilor. Elevii invata din ce in ce mai putin, sunt prea putini cei care se mai straduiesc efectiv sa invete. Ei vor sa prinda foarte repede, facand cateva exercitii si gata. Vor sa prinda cateva tehnici, nu sa intre in esenta lucrurilor.
O a doua problema este si extinderea peste limita permisa a profilului de matematica-informatica. Sunt prea multe locuri la matematica-informatica in toata tara, dupa parerea mea. Fiind un profil de varf, n-ar trebui sa fie atat de multe locuri scoase la concurs la acest profil. Daca ar fi mai putine, atunci catre acest profil s-ar orienta elevi mai buni, mai aplecati catre studiul teoretic al stiintei, si atunci am reusi sa dam si examene ceva mai bine structurate si mai dificile, si am deveni din ce in ce mai credibili, cred eu", a argumentat prof. Petriceanu.
Intrebat cine si dupa ce criterii stabileste numarul de locuri in functie de profil la licee si daca acest lucru este corelat in vreun fel cu piata muncii, Daniel Petriceanu a raspuns: "Piata muncii nu le ofera nimic dupa liceu. Nici macar facultatile nu isi stabilesc numarul de locuri in corelare cu piata muncii. Numarul de locuri pe profile la liceu sunt stabilite aleator, nu are legatura cu nimic".
Influenta nefasta a politicului
Tinand cont ca si la proba de matematica de la evaluarea nationala in acest an au fost subiecte extrem de simple, l-am intrebat pe profesorul Petriceanu daca este de parere ca politicul si-a "varat coada", urmarindu-si propriul interes.
"Din pacate da. Fiecare dintre ministrii pe care i-am avut a influentat, intr-un fel sau altul, examenele nationale. Am mai spus lucrul acesta - mie nu mi se pare normal. Ar trebui sa avem o continuitate, nu fiecare sa o ia de la capat. Trebuie sa ajungem toti la o idee comuna - ca invatamantul romanesc e unul singur, nu are legatura cu vreun partid politic, iar pe noi profesorii nici nu ne intereseaza acest aspect. Sa nu o mai luam de fiecare data, la 4-5 ani, de la capat.
Inertia in sistemul de invatamant este mare. E nevoie ca o reforma, cel putin intr-o prima faza, sa le convina celor din sistem si schimbarile sa vina apoi in fiecare an, dar facute in acelasi sens, indiferent cine vine la guvernare. Sa nu aiba legatura cu politica", a explicat profesorul de matematica.
Cat despre ipoteza ca examenul de bacalaureat a fost mai usor pentru a putea fi alimentate celebrele "fabrici" de diplome, adica universitatile particulare, Daniel Petriceanu a confirmat acest lucru.
"Inclin sa cred ca da, din pacate. Si nu numai universitatile particulare, cred ca am trecut si in partea cealalta, la universitatile de stat. Din pacate", a subliniat acesta.
Intrebat ce ar trebui facut, cata vreme partidele politice au semnat acum cativa ani un pact pentru educatie, dar fiecare ministru o ia de la zero, Daniel Petriceanu a raspuns: "Eu ce va spuneam? Vor mai semna inca sapte, si?".
"Sa semnezi nu e nicio problema, vor semna toti cu mare drag. Dar ideea perdanta a noastra a romanilor este aceasta, de a lua totul de la capat, de fiecare data. Nu numai in invatamant, in toate domeniile. Este o greseala.
Avem o idee o dezbatem toti un an, ajungem toti la o concluzie si apoi continuam ce am inceput si nu ne mai abatem din drum. Modificari neesentiale pot veni pe parcurs, dar nu de esenta. Iar reforma trebuie inceputa de sus. Nu toti pot face acelasi lucru. Pana in clasa a VIII-a pot, dar dupa clasa a IX-a ar trebui facuta o distinctie mult mai mare intre specializari si intre profile. Mult mai mare!
Sa avem curajul sa nu mai raspundem grupurilor de interes din minister, ci sa facem ceea ce trebuie. Repet - profilul de matematica-informatica sa fie mult mai restrans. Sa fie mult mai bine gandit cate locuri se fac la stiintele naturii, cate la profil uman, cate sunt la industrial, cate la scolile vocationale, cate raman in scolile de arte si meserii… Si atunci am furniza pe piata muncii, dar si universitatilor, absolventi mai buni.
Vom crea astfel cadrul in care universitatile sa se poata reforma si ele. Daca vor, intr-adevar, pentru ca ele au autonomie (autonomie pe banii statului, dar si asta e un fel de autonomie). Daca ele nu se vor reforma, atunci sistemul de invatamant romanesc nu prea are o tinta", a concluzionat prof. Daniel Petriceanu, pentru sursa citata.
