Acum, la maturitate, nu pot spune că situaÅ£ia este la fel: nu mai am acea mândrie din copilărie, ci un necaz chinuitor; asta pentru că am observat un lucru- cotropitorii (acei războinici de ieri) sunt invadatorii economici de azi, iar aceÅŸtia au un standard de viaţă pe care noi îl invidiem; imperiile lor teritoriale de altă dată sunt imperiile economice de azi- asupriÅ£ii sunt aceiaÅŸi, adică noi- cu acelaÅŸi trai amărât, iar din când în când mai primim o ciosvârtă să ne astâmpărăm o posibilă sete de revoltă!
Sincer, nu pot să-i condamn pe aceÅŸti invadatori, cred că e în natura biologică a oamenilor să fie împărÅ£iÅ£i precum celelalte vieÅ£uitoare, în prădători ÅŸi rumegători.
Nu-mi place să constat faptul că, într-adevăr, avem comportamentul rumegătoarelor: speriaÅ£i ÅŸi dezbinaÅ£i. Urăsc ÅŸcoala pentru faptul că m-a învăţat să fiu mândru de statutul meu de necotropitor, urăsc ÅŸcoala pentru că mi-a impus statutul de rumegător, dându-mi drept exemplu înÅ£elepciunea ciobanului mioritic; sincer, omul ăsta, ciobanul mioritic, trebuie dat ca exemplu negativ în ÅŸcoli, cum e posibil să ÅŸtii că unii vin să te omoare pentru a te tâlhări iar tu să te apuci să faci ordine în gospodărie, ca după episodul morÅ£ii gospodăria să fie ordonată? Să aibă ăia ce să fure mai bine? Preferam să ÅŸtiu că ciobanul mioritic le-a luat-o ălora înainte trimiÅ£ându-i el pe ei in mormânt (parcă unul din principiile româneÅŸti spune că paza bună trece primejdia rea).
Vă amintiÅ£i episodul din anii ‘90, când unii dintre ai noÅŸtri strigau "nu ne vindem Å£ara!"? Au apărut apoi ÅŸi susÅ£inători ai teoriilor conspiraÅ£ioniste care susÅ£ineau că împotriva României există un plan diabolic. MulÅ£i am râs, alÅ£ii am spus răspicat: "ai dom’le că n-are cum să se întâmple aÅŸa ceva" (românul în blândeÅ£ea lui nu concepe că omul este predispus răului).
Iată că după douăzeci si trei de ani, invadatorii nu se mai ascund, unii dintre ei îÅŸi recunosc isprava pe faţă: "Pe 10 octombrie 2007, la trei luni după ce a devenit preÅŸedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmaÅ£ie năucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, în faÅ£a a sute de reprezentanÅ£i ai cercurilor diplomatice evreieÅŸti: Israel cumpără România!". Vom spune: ei, ÅŸi ce dacă ne-au cumpărat! Numai că nu ne-au cumpărat spre binele nostru ci spre al lor. AvuÅ£ia noastră au cumpărat-o pe nimic (câteva zeci de miliarde de dolari a obÅ£inut România pe o economie, fără a fi luate în calcul resursele solului ÅŸi subsolului, echivalată în 1990 la 800 de miliarde de dolari!). Dar faptul că ne-am vândut totul pe nimic nu este singura tristeÅ£e, pentru că cei care ne-au cumpărat ne-au ÅŸi îndatorat, adică suntem ÅŸi cu gospodăria vândută ÅŸi cu bani îndatoraÅ£i! Ce pot să spun despre aceÅŸti băieÅ£i pricepuÅ£i care ne-au cumpărat?: bravo lor - ruÅŸine nouă!
RuÅŸine pentru că nu am reacÅ£ionat de fel ÅŸi nu am apărat dreptul pe care l-am primit prin faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri: acela de a fi stăpâni pe bogăţia pământului natal ÅŸi pe frumuseÅ£ea acestuia. Potentialii bogaÅ£i sunt acum percepuÅ£i ca cerÅŸetori ai Europei (jignirea a fost difuzată pe toate canalele TV, când un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerÅŸeală - asta în timp ce românul într-adevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că ÅŸi francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăţie. Asta da batjocură: după ce ne sărăcesc mai ÅŸi râd de noi).
Datori nu suntem numai noi, ci ÅŸi generaÅ£iile care ne vor urma: adică copiilor noÅŸtri le-am pregătit un viitor de sclavi! Într-adevăr, noi generaÅ£ia post-revoluÅ£ie am distrus acest viitor, noi ÅŸi stimabilii guvernanÅ£i de către noi aleÅŸi: aceÅŸti ÅŸacali aleÅŸi drept păstori ai turmei, primind frâiele deciziei economice si politice, începând cu Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Zoe Petre, Adrian Năstase, Mircea Geoană, Mugur Isărescu, Adrian Severin, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu, Emil Boc, ÅŸ.a., au mizat pe lobby-ul evreiesc pentru a accede ÅŸi a se menÅ£ine la Putere. Puterea a însemnat în schimb vânzarea bogatei grădini româneÅŸti, cea care ne hrănea.
Principalii cumpărători ai României sunt cu adevărat afaceriÅŸti israelieni ÅŸi tot ei sunt în spatele instituÅ£iilor financiare care ne-au împovărat cu datorii. Prim-ministrul Israelului a raportat în kneset (parlamentul israelian) că misiunea de a cumpăra România a fost îndeplinită. După ce politicienii israelieni recunosc faptul că oamenii de afaceri israelieni au cumpărat România, aflăm ÅŸi scopul final al acestei acÅ£iuni: actuala locaÅ£ie a statului israelian este una nesigură pentru poporul evreu, peste tot sunt înconjuraÅ£i de state neprietenoase ÅŸi greu de stăpânit economic, sunt o enclavă într-o lume islamică. Prin cumpărarea României, israelienii pregătesc un teritoriu de rezervă pentru ei.
Vă miră acest aspect? GândiÅ£i-vă la faptul că dintotdeauna aceste meleaguri au fost râvnite de toÅ£i. Să nu vă închipuiÅ£i că băieÅ£ii ăştia sunt niÅŸte neÅŸtiutori ÅŸi vor da buluc pe meleagurile româneÅŸti, nu, se vor feri să întâmpine opoziÅ£ie din partea populaÅ£iei. Ei vin încet, unii ca oameni de afaceri, apoi alÅ£ii ca angajaÅ£i, adică încet ÅŸi cu răbdare.
Pentru a pregăti terenul propice mutării populaÅ£iei israeliene pe teritoriul României se acÅ£ionează, astfel:
- în ultimul timp românii sunt goniÅ£i din propria lor Å£ară prin politici care descurajează instituÅ£ia familială, concomitent cu scăderea ratei natalităţii ÅŸi implicit scăderea ratei demografice;
- crearea la nivel naÅ£ional a unei stări de sănătate precare a populaÅ£iei prin otrăvirea hranei din comerÅ£ cu substanÅ£e nocive corpului uman ÅŸi slăbirea până la declin a sistemului de sănătate publică, creÅŸterea ratei mortalităţii;
- îndobitocirea populaÅ£iei, prin slăbirea sistemului naÅ£ional de educaÅ£ie, trecerea în umbră a valorilor umane ÅŸi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă;
- distrugerea coeziunii între cetăţeni prin cultivarea dispreÅ£ului faţă de ceea ce înseamnă românesc;
- disoluÅ£ia instituÅ£ională a statului prin reforme care au bulversat ÅŸi distrug în continuare esenÅ£a a ceea ce înseamnă protecÅ£ia unei naÅ£iuni: sistem judiciar, medicină, educaÅ£ie, administrare teritorială, artă, etc.; ultimele bastioane a ceea ce însemna siguranţă naÅ£ională ÅŸi patriotism (internele ÅŸi apărarea) au fost distruse prin aceleaÅŸi politici de proastă finanÅ£are a instituÅ£iilor ÅŸi subsalarizarea personalului acestor institutii, fapt ce a cauzat plecarea personalului competent ÅŸi angajarea unor persoane nepregătite în domeniu, incompetente ÅŸi predispuse la corupÅ£ie - rezultatul s-a văzut!
Toate aceste acÅ£iuni se desfăşoară sub directa îndrumare a cumpărătorilor acestei ţări ÅŸi sunt săvârÅŸite de ai noÅŸtri aleÅŸi, o ÅŸleahtă de pungaÅŸi puÅŸi pe jaf ÅŸi distrugere, că deh, popor, conducătorii cinstiÅ£i se pare că nu îÅ£i plac ÅŸi-Å£i tai singur crenguÅ£a de sub picioare.
În lipsa unităţii sociale nu rămâne decât să lansăm o rugăciune către ei, cumpărătorii meleagurilor ÅŸi bogăţiilor noastre, cei către care stăm cu mâna întinsă cerând bani pentru a supravieÅ£ui:
Te rugăm pe Tine, Prea DeÅŸteptule Israel, Te rugăm pe Tine, Prea Descurcăreaţă Franţă (etc. că sunteÅ£i mulÅ£i) Fie-vă milă, o Vouă PreamăriÅ£ilor acestei lumi, de o populaÅ£ie neÅŸtiutoare dar ÅŸi nepăsătoare cu soarta ei, ÅŸi daÅ£i-ne înapoi Preafrumoasa Grădină a Maicii Domnului ÅŸi bogăţiile ei, căci- pe principiul cade omul din pom ÅŸi păcat să nu tragă un pui de somn - noi v-am dat vouă această Grădină pe degeaba iar acum suntem goi în toate! Iar de-o fi să nu ÅŸtim iarăşi să o gospodărim, s-o gospodăriÅ£i voi pentru noi ÅŸi să ne culegeÅ£i ÅŸi nouă roadele!
As mai adauga la toate acestea faptul ca tradatorul de neam, Basescu, le demonstra romanilor din Chicago, de ce e mai bine pentru ei sa stea acolo in America! Celor din Spania le multumea ca stau afara si ca nu vin in tara sa ia … asigurari sociale (!?!), fara sa se gandeasca ca in 2-3 ani, daca vor ramane doar batranii, n-o sa mai aiba cine sa le PLATEASCA PENSIILE!
MARÅž DE ADIO - (COLEGILOR MEI MÂRLAMENTARI)
AdrianPăunescu
La muncă, derbedei, că trece anul
şi vin ăilalţi şi-o să vă ia ciolanul.
Făceaţi pe democraţii cei cucernici,
Piz… mamii voastre de nemernici.
Scuipaţi-vă-ntre voi cum se cuvine
şi-apoi convingeţi-vă că e bine.
C-aţi luat o ţară de mai mare dragul
şi i-aţi distrus averile şi steagul.
S-ajungem colonia de ocară
care-ÅŸi va cere scuze în maghiară.
Şi , prin complicităţi cu demoni aprigi,
aÅ£i desfiinÅ£at uzine, câmpuri, fabrici.
Åži, prin vânzări de Å£ară infernale,
aÅ£i omorât cu voia animale.
La greul greu care mereu ne-ncearcă,
răspundeţi cu un greu de moarte, parcă.
Şi i-aţi găsit şi bolii un remediu
întoarceÅ£i România-n Evul Mediu.
Ce căzături, ce târfe, ce mizerii,
v-aş desena cu acul, să vă sperii.
Dar voi nici sânge nu aveÅ£i în vine,
ci credite din călimări străine.
Le ştiţi lui Hitler şi lui Stalin taina
ÅŸi-mpingeÅ£i Bucovina în Ucraina.
Aşa cum ceilalţi, limpezească-i valul
s-au compromis negustorind Ardealul.
De unde sunteţi, mă, din ce găoace,
cum v-au putut părinţii voştri face?
Ce condimente le-au picat în spermă
de e trădarea voastră-atât de fermă?
Aţi pus nenorocita voastră labă
pe-această tristă ţară Basarabă.
Şi vreţi cu-ameninţare şi cu biciul
s-o faceţi curva voastră de serviciu.
Mimaţi respectul pentru cele sfinte,
dar vindeÅ£i ÅŸi pământuri ÅŸi morminte.
AÅ£i inventat examene severe,
supunere poporului spre-a-i cere.
Şi toată zbaterea a fost degeaba
că-n nas mai marii v-au închis taraba.
Minciuna voastră v-a adus pe scenă,
actori într-o politică obscenă.
Åži-acum, că-i un prăpăd întreaga Å£ară,
ia cereţi-vă puţintel, afară.
Decât să vă trimită Å£ara noastră,
mai bine mergeÅ£i voi în mama voastră.
Plecaţi de-aici, cu-o grabă funerară,
şi nu albanizaţi această ţară.
Băgaţi viteză, că vă trece anul
ÅŸi s-a scurtat ÅŸi s-a-nvechit ciolanul.
Şi ce vă pot eu spune la plecare
decât lozinca lui FănuÅŸ cel mare:
Nenorociţilor, se rupe şnurul,
"La muncă, la bătut ţăruşi cu curul!"
Acest mesaj nu este îndreptat împotriva vreunui popor pomenit în aceste rânduri, ci dimpotrivă, e o admiraÅ£ie pentru capacitatea altor popoare de a străluci prin bogăţiile altora!
Autor: Valentin Prundaru, sursa AICI
