După ce Ștefan Marincea a spus că va chema presa și Poliția, bodyguardul plantat la ușa biroului său a plecat. "Nu poți sa pui un munte de om la ușa unui cercetător științific!", s-a arătat scandalizat Ștefan Marincea.
Un dosar neconvenabil, ridicat din birouOmul de știință susține că s-au ridicat din biroul său mai multe documente. "I-a interesat foarte mult un dosar despre Roșia Montană, unde eu am făcut opoziție. Erau fotocopii după rapoarte tehnice, inclusiv a unei hărți care nu le convine. Au mai luat niște înscrisuri aparent ale lui Mărunțiu (fost director, n.r.). E clar că sunt ai celor de la Roșia Montană. Este o teroare a unei facțiuni, grup infracțional. Colegii mei sunt terorizați, se încearcă un nou experiment de tip Pitești. Ce se întâmplă îmi depășește imaginația. Lucrez într-o închisoare condusă de indivizi cu practici interlope", susține profesorul care s-a opus proiectului Roșia Montană, conform Romania Curata.
***
Institutul Geologic Român este condus actualmente de Simona Mălureanu și Andrei Grigorescu, fiul unui fost director al institutului. Purtător de cuvânt al IGR a fost adus Nicolae Ulieru, fostul purtător de cuvânt al SRI.
Lista lungă de incidente cu angajați ai IGR
România Curată a mai relatat și despre alte situații în care s-au trezit mai mulți angajați ai Institutului Geologic Român, coincidențe care dau fiori. Unii au fost urmăriți în trafic de indivizi dubioși și forțați să facă accident, alții s-au trezit cu gloanțe în geamul mașinii, presiuni asupra angajaților până la leșin. Aceste incidente vin în contextul în care directorul științific al IGR, Mircea Țicleanu (una dintre vocile publice critice la adresa fracking-ului), a fost schimbat peste noapte, înainte de Paști. În toamna lui 2013, directorul general Ștefan Marincea a fost destituit după ce a acuzat în mod oficial faptul că studii geologice privind proiectul RMGC de la Roșia Montana ar fi fost falsificate.
România pierde și aurul de la Rovina, la 20 de km de Roșia Montană. Canadienii au primit licența de exploatare pentru 20 de ani. Premieră negativă a statului român
În acest timp, Agenția Națională pentru Resurse Minerale a acceptat să ofere licență de exploatare canadienilor de la Carpathian Gold în zona Vaii Rovina, a anunțat compania într-un comunicat.
Conform activenews.ro, canadienii de la Carphatian Gold au primit licența pentru o perioadă de 20 de ani, timp în care compania va săpa pentru aur și cupru. Perimetrul în cauză se află la doar 20 de kilometri de Roșia Montană. Vestea a făcut ca acțiunile companiei să sară în aer la bursă, acestea crescând cu 200%, într-o zi.
Este pentru prima oară când România oferă o astfel de licență fără nicio implicare a unei companii de stat în proiect.
Subsidiarul din România al Carpathian Gold, Samax România SRL va începe aducerea la zi a Evaluării Economice Preliminare din 2010, pentru a revizui costurile și opțiunile firmei canandiene.
Valea Rovinei face parte dintr-o zonă cunoscută drept "Patrulaterul de Aur", una din cele mai prolifice areale din Europa în ceea ce privește metalele prețioase.
Carphatian Gold mai acționează și într-un perimetru din Brazilia, pe care îl are în proprietate. Șeful SAMAX România SRL, subsidiarul român al Carpathian Gold, este Alexandru Nicolici, fostul șef al companiei de stat Cuarț SA.
În anul 1989, Cuarț SA avea peste 5.000 angajati, având lucrari raspândite pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj si executa anual peste 40.000 m galerii, 250 m puturi, 1.400 m suitori si 70.000 m foraje cu sondeze, cu o cifra de afaceri anuala de cca. 24mil. USD.
Între timp, compania a fost închisă.
