Plenul Senatului a adoptat Legea timbrului cultural, cu 97 de voturi "pentru", cinci abţineri şi trei voturi "împotrivă", prin care se prevede că tuturor produsele culturale din domeniul literal, cinematografic, muzical, folcloric şi artelor vizuale li se vor aplica un timbru la preţul de vânzare. Legea prevede şi un timbru de arhitectură, scrie Newsin.

Astfel, vor exista 8 categorii de timbre, cu următoarele valori: timbrul literar, cu o valoare de 2% din preţul de vânzare al cărţii, timbrul cinematografic, în valoare de 2% din preţul de vânzare al unui bilet şi din preţul fiecărui DVD cu filme cinematografice, timbrul teatral, în valoare de 5% din preţul de vânzare al unui bilet, timbrul muzical, în valoare de 2% din preţul unui bilet şi din preţul fiecărui CD sau DVD cu conţinut muzical, altul decât cel folcloric, timbrul folcloric, în valoare de 5% din preţul unui bilet şi 2% din preţul unui disc audio sau video, timbrul artelor vizuale, unde se va aplica un procent de 0,5% din preţul de vânzare al unei opere de artă, 5% din preţul unui bilet la muzee de artă şi 1% din preţul albumelor de artă, timbrul de divertisment, în valoare de 3% din preţul unui bilet, şi timbrul arhitecturii, în valoare de 0,5% din valoarea investiţiei, cu excepţia celor de interes public.

Timbrul arhitecturii se va achita odată cu taxa pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Beneficiarii taxelor încasate din aplicarea acestor prevederi se regăsesc în Legea 35/1994, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, care menţionează şi evidenţa şi controlul acestor sume, conform NewsIn.

Deşi cadrul legislativ exista prin Legea 35/1994, acest proiect îşi propune crearea celor 8 categorii şi taxarea lor diferenţiată, potrivit iniţiatorilor, care motivează că taxa nu era aplicată corespunzător, iar gradul de colectare era scăzut.

Senatul este prima Cameră sesizată.