Majorarea salariilor din sectorul public va avea un impact brut estimat de 15,5 mld. lei în 2016, din care o parte se vor întoarce la stat sub formă de impozite şi contribuţii, de unde rezultă că impactul net va fi de 10 mld. lei (1,3% din PIB), potrivit datelor Consiliului Fiscal pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Acest impact este calculat în cazul în care anul viitor se aplică doar 60% din creşterile salariale prevăzute în legea actuală.
"Propunerile din noua lege a salarizării presupun creşteri de cheltuieli care mi se par mai periculoase decât impactul adus de Codul fiscal la deficitul bugetar. De ce era nevoie de o nouă lege a salarizării, dacă există una care nu se aplică şi de unde se vor găsi resursele financiare pentru a susţine cheltuielile suplimentare aduse? În 2009, anvelopa salarială în sectorul bugetar reprezenta 10,7% din PIB, iar nivelul a scăzut până în prezent la 7,4% din PIB, influenţat de scăderea salariilor bugetare de 25%, de îngheţarea salariilor şi de scăderea numărului de bugetari. Pare că noua lege a salarizării este o reversare a acestei tendinţe de reducere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Dacă draftul legii salarizării s-ar aplica în proporţie de 60% din forma actuală începând de anul viitor, cheltuielile cu salariile bugetarilor ar ajunge în 2016 la nivelul de 9,2% din PIB, faţă de cel din 2015 de 7,4% din PIB, spun reprezentanţii Consiliului Fiscal.
Deşi iniţial oficialii din guvern discutau despre aplicarea noii legi într-o perioadă de până la doi ani, Liviu Dragnea, liderul interimar al PSD, a declarat ieri că noua lege presupune creşteri salariale în etape, iar în 3-4 ani se va atinge plafonul final, potrivit Mediafax.
O noutate adusă de noua lege a salarizării, aflată în discuţie, o reprezintă faptul că informaţiile din anexe sunt prezentate valorile salariilor de bază lunare din fiecare structură/autoritate publică în parte. În legea actuală, aflată în vigoare, dar care nu se aplică, sunt prezentaţi doar coeficienţii în funcţie de care se calculează salariile.
"Legea din 2010 pornea de la un principiu foarte clar: diferenţele de salarizare în sistemul bugetar nu trebuie să depăşească raportul de 1 la 15. Acum, pe proiectul nou, raportul se vrea a fi de 1 la 18, o diferenţă semnificativă dacă o transpunem în salariul minim de 1.050 de lei şi atunci maximul ar fi de 18.900 lei, adică dacă transpunem în euro, de la 240 euro la 4.300 euro", a explicat deputata Claudia Boghicevici, fost ministru al muncii în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.
Angajaţii din aviaţie, din Curtea de Conturi, de la Consiliul Concurenţei sau de la Agenţia Naţională de Integritate vor avea printre cele mai mari salarii din sectorul bugetar, conform proiectului de lege aflat în discuţii, în timp ce salariaţii din sănătate şi din educaţie vor avea, ca şi până acum, printre cele mai scăzute niveluri salariale de bază.
"E foarte greu, dacă nu imposibil, să spui că profesorii sunt mai importanţi sau medicii sau poliţiştii sau funcţionarii care au proiecte cu fonduri europene de milioane de euro. De aceea şi creşterile acestea discreţionare din sistemul de învăţământ şi pentru personalul medical, înaintea aplicării legii salarizării unitare, nu fac decât să acutizeze tensiunile sociale, celelalte categorii simţindu-se nedreptăţite", a mai spus deputata Boghicevici.
Potrivit noului proiect de lege, preşedintele ţării şi premierul vor primi câte o indemnizaţie salarială brută în cuantum de peste 21.500 de lei brut pe lună. Un ministru va primi circa 19.000 de lei brut pe lună, în timp ce un senator sau un deputat va fi plătit, în medie, cu câte o indemnizaţie de sub 15.000 de lei brut pe lună.
În sectorul bugetar lucrează circa 1,2 milioane de angajaţi (26% din efectivul total al salariaţilor din economie), iar salariile lor "consumă" anual circa 50 de miliarde de lei din bugetul statului, mai scrie sursa citata.
