Recomandările NATO
Un document oficial, semnat de un membru al Cabinetului Cioloș și consultat de Profit.ro, arată că experții NATO au recomandat, în actualul context internațional, marcat de "accentuarea conflictelor și a tensiunilor politico-militare și sociale", sporirea "capacității de reziliență" a sistemelor strategice naționale.
Acest lucru presupune dezvoltarea unor capacități de intervenție suplimentare față de cele actuale, care să facă față cât mai bine unor situații de urgență de amploare.
"Experții NATO au subliniat, la ultimele întâlniri și discuții pe care le-am avut la Bruxelles, necesitatea imperioasă pentru sistemele strategice naționale (așa cum este și sistemul public de intervenție în situații de urgență) de a-și dezvolta capacitatea de reziliență, adică capacitatea de intervenție potențială, suplimentară față de posibilitățile de acțiune uzuale, care să permită un răspuns cât mai adecvat în situații deosebite, cum sunt dezastrele naturale și conflictele militare", se arată în documentul citat.
Prioritățile autorităților de la București
Autoritățile de la București au pregătit, în acest sens, strategii pentru eficientizarea funcționării serviciilor de asistență medicală de urgență, Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului de Interne stabilind pentru perioada 2016-2018 o serie de priorități.
Astfel, pentru anul 2016 este avută în vedere finalizarea a 10 structuri de tip compartiment de primiri urgență (CPU), alocările bugetare acoperind și cheltuielile necesare pentru reducerea deficitului de personal.
Pentru 2016 autoritățile au în vedere totodată suplimentarea graduală a posturilor atât pentru unitățile și compartimentele de primiri urgențe, cât și pentru serviciile de ambulanță.
În vederea aisgurării funcționării optime a sistemului de urgență prespitalicesc, obiectivul stabilit al Guvernului până în 2018 îl constituie achiziționarea a minimum 1.650 de ambulanțe, 41 de autospeciale de transport personal și victime multiple și 3 autospeciale de tip AIDACC.
Potrivit documentului citat, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat deja achiziția, până în 2018, a 5 elicoptere pentru SMURD.
Serviciile private de ambulanță, luate în calcul
Ministerul Sănătății are, totodată, în vedere asigurarea complementarității serviciilor private de urgență cu cele publice.
"Actuala legislație nu îngrădește în niciun fel acordarea de către serviciile de ambulanță private a asistenței medicale de urgență, la toate nivelurile, inclusiv pentru urgențele majore, în situația în care finanțarea acestor servicii este privată (direct de la pacient sau prin sistemele private de sănătate)", arată documentul.
Sursa citată subliniază că fost reglementată prin lege posibilitatea ca furnizori privați să desfășoare consultații de urgență la domiciliu și transport sanitar prin relație contractuală directă cu casa de asigurări de sănătate, sub coordonarea serviciilor publice de ambulanță.
Astfel, în cazul declanșării planului roșu pentru situații deosebite, cu victime multiple, serviciile private de urgență pot prelua o parte semnificativă din activitatea curentă a serviciilor publice de ambulanță și prim ajutor calificat, mai scrie sursa citată.
