Adevarul
Dar tot din statisticile oficiale reiese şi că în această zonă din România se munceşte cel mai mult. Cel puţin la capitolul construcţiei de case şi la atragerea de fonduri europene, locuitorii din aceste judeţe domină topurile naţionale. Cum se explică acest fenomen? Economiştii şi sociologii spun că hărnicia, educaţia şi inteligenţa nu sunt împărţite pe teritorii geografice, dar din zonele sărace au plecat cei mai mulţi români la muncă în străinătate, iar nevoia de locuinţe este mai mare în Nord-Est. Aşa se face că aici s-au şi construit cele mai multe case, cu banii trimişi acasă de cei plecaţi peste graniţele ţării, scrie Adevarul.
Case pe bandă rulantă
Datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în primul semestru din acest an în România au fost construite în total 17.806 locuinţe, cu 868 de unităţi mai puţine decât în aceeaşi perioadă din anul anterior. Repartizarea teritorială a numărului de case terminate în primele şase luni din acest an plasează regiunea Nord-Est pe primul loc, cu 3.515 locuinţe, număr în creştere cu 68 de unităţi faţă de primul semestru din 2010. Urmează regiunile Nord-Vest (cu 2.832 de locuinţe terminate), Sud-Muntenia (2.544), Bucureşti-Ilfov (2.231), Sud-Est (2.075), Centru (2.009), Vest (1.457) şi Sud-Vest Oltenia (1.143).
"O astfel de dezvoltare a sectorului de construcţii rezidenţiale în regiunea Nord-Est nu poate fi explicată decât prin faptul că populaţia care a migrat pentru a munci în Spania sau în Italia s-a întors şi a demarat proiecte unifamiliale. Altfel, nici credite nu s-au prea acordat, nici capital străin, din Rusia sau Ucraina, nu cred că a fost investit în acel bazin", a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO). El a mai spus că, pe fondul crizei, oamenii plecaţi în străinătate au fost nevoiţi să se replieze, şi nu au găsit o altă destinaţie mai bună pentru banii economisiţi în străinătate, mai ales că nevoia de locuinţe este destul de mare în zonă.
De aceeaşi părere este şi sociologul Marius Pieleanu, care arată că în familiile sărace "principala prioritate" este ridicarea unei locuinţe noi, dar în general sărăcia nu are legătură cu hărnicia. Ce este hărnicia? Este "deschiderea spre a nu pierde timpul şi spre a munci cu folos - echivalentul vredniciei", ne-a spus Marius Pieleanu, arătând astfel că oamenii învăţaţi cu munca şi întorşi de peste hotare nu puteau să-şi piardă vremea stând pur şi simplu acasă.
Şi viitorul sună bine
Un alt indicator din domeniul construcţiilor plasează Nord-Estul din nou pe primul loc în topul naţional: numărul de autorizaţii eliberate pentru construirea de locuinţe. Din acest punct de vedere, în fiecare lună de la începutul anului până în prezent, în regiunea Nord-Est au fost acordate cele mai multe avize în raport cu media naţională. În iulie, spre exemplu, în Nord-Est au fost eliberate 882 de autorizaţii, iar în iunie 914, faţă de o medie generală de 450-550 de astfel de avize per regiune. Or, eliberarea de autorizaţii anunţă noi construcţii, ceea ce îi poate motiva (cel puţin) pe locuitorii acestei zone să fie optimişti în legătură cu viitorul apropiat, scrie Adevarul.
Campionii finanţărilor regionale
Aşadar, populaţia din judeţele Botoşani, Vaslui, Iaşi, Bacău, Suceava şi Neamţ s-a apucat serios de construcţia de locuinţe, ieşind pe primul loc atât ca număr de case terminate, cât şi ca număr de autorizaţii eliberate pentru noi clădiri, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică. Dar tot din statisticile oficiale - de data aceasta cele emise de autorităţile competente în gestionarea fondurilor comunitare - reiese că în regiunea Nord-Est se află în diverse stadii de implementare sau finalizare cele mai multe şi cele mai valoroase proiecte europene. Numai în cadrul Programului Operaţional Regional (POR), zona Nord-Est apare cu 324 de proiecte depuse, însumând 3,26 miliarde de lei atraşi din fonduri comunitare, potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al POR, inforegio.ro
"Este foarte probabil ca oamenii din regiunea Nord-Est să se fi pregătit mai bine pentru a scrie proiecte şi a accesa fonduri europene, altfel nu putem spune că inteligenţa şi educaţia au vreo repartizare teritorială în funcţie de zonele geografice", a explicat sociologul Marius Pieleanu pentru Adevarul.ro
.jpg)
