Prima È™coală de moaÈ™e din Europe de Vest a fost înfiinÈ›ată abia spre sfârÈ™itul anilor 1700, iar pe atunci cunoÈ™tinÈ›ele medicale È›ineau mai degrabă de experiență È™i intuiÈ›ie, decât la È™tiință. Pe atunci, naÈ™terile se desfășurau acasă, doctorii erau puÈ›ini, aÈ™a că în localitate moaÈ™a era printre cele mai importante persoane. În România, prima È™coală va funcÈ›iona la Spitalul Filantropia, înfiinÈ›at în anul 1813. Din acele vremuri, până în jurul anilor 1950, femeile nășteau, însă, acasă. "Filantropia a avut prima È™coală de moaÈ™e, am avut È™i avem cei mai buni medici din România", spune prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul spitalului.
450 de spitale, doar 100 de moașe
TotuÈ™i, acum, la Filantropia, dar È™i în alte spitale de obstetrică È™i ginecologie din BucureÈ™ti, sunt doar câte două-trei moaÈ™e. DeÈ™i au statut independent È™i, cel puÈ›in în teorie, o femeie îÈ™i poate alege moaÈ™a, aceasta nu-i va putea sta alături la naÈ™tere dacă nu e angajată în unitatea sanitară în care mama aduce pe lume copilul. "Nu, în spitalul nostru nu au voie moaÈ™ele private, gravidele pot lucra cu moaÈ™ele noastre", confirmă prof.dr. Gheorghe Peltecu. În cele 450 de unități sanitare din È›ară, abia dacă sunt angajate, cu acte în regulă, vreo 100 de moaÈ™e.
Rolul lor, preluat de doctori
În secolul 20, treptat, s-a considerat oportun ca naÈ™terile să aibă loc la spital, în condiÈ›iile în care progresele medicinei au făcut ca doctorii să poată interveni eficient pentru salvarea vieÈ›ii mamei sau a bebeluÈ™ului, în cazurile în care lucrurile nu decurgeau normal. Treptat, moaÈ™ele au dispărut din România. Abia în 2003, au fost reînfiinÈ›ate È™colile de moaÈ™e, după aproape 30 de ani de absență. "Au funcÈ›ionat o scurtă perioadă pentru că în 2005 a venit Directiva Europeană 36/2005 È™i a spus obligatoriu să se înfiinÈ›eze Facultățile de MoaÈ™e, cu decanat separat. IniÈ›ial au fost 10 centre universitare care au deschis aceste specializări, iar astăzi ne aflăm în situaÈ›ia în care sunt doar trei centre universitare în care mai funcÈ›ionează cu programe de moaÈ™e. Și acestea sunt BucureÈ™ti, Craiova È™i GalaÈ›i", explică prof. Melania Tudose, preÈ™edinte al AsociaÈ›iei MoaÈ™elor Independente din România. DeÈ™i, iniÈ›ial numărul absolvenÈ›ilor era de câteva sute, treptat s-a redus la zeci. "La BucureÈ™ti anul acesta au promovat, adică È™i-au obÈ›inut licenÈ›a doar 7, au intrat în examen doar 13 pentru anul I. GalaÈ›iul a scos la concurs 40 de locuri, Craiova scoate 25 de moaÈ™e pe an", mai spune Melania Tudose.
Melania Tudose: MoaÈ™ele noastre pleacă în străinătate. Chiar acum, de curând, am dat câteva recomandări. Una pleca în Germania, cealaltă pleca în Anglia, din puÈ›inele moaÈ™e. Problema este, însă, alta. Multe dintre ele nu pleacă, se reprofilează sau chiar lucrează altceva. Au devenit stewardese, vânzătoare etc.
– Rep: De ce?
– Pentru că nu sunt posturi pentru moaÈ™e.
– LipseÈ™te legislaÈ›ia, ce lipseÈ™te?
– Da, lipseÈ™te legislaÈ›ia, lipseÈ™te organigrama care să spună clar că într-o instituÈ›ie, într-un bloc materno-infantil la sala de naÈ™tere lucrează atâ- tea moaÈ™e, la biroul de gravide atâtea moaÈ™e, în secÈ›ia de lăuze atâtea moaÈ™e. MoaÈ™a mai poate face È™i planning familial, poate face educaÈ›ia antenatală È™i post natală.
– E la latitudinea fiecărui manager de spital să pună în organigramă aceste posturi de moașă sau nu?
– Da. Și atunci ne confruntăm cu situaÈ›ia în care acolo, în instituÈ›iile respective, deja lucrează niÈ™te persoane cu astfel de atribuÈ›ii, ele sunt probabil asistente medicale È™i cu ceva experiență, dar care ar trebui înlocuite. Apoi, sunt unii manageri care au înÈ›eles că e nevoie de moaÈ™e, au înÈ›eles importanÈ›a, È™i atunci scot câteva posturi de moaÈ™e, dar le scot treptat.
– Spitalul Filantropia are moaÈ™e…
– Să vă spun cum este cu acele moaÈ™e. Eu am fost asistentă medicală! 26 de ani eu am funcÈ›ionat ca È™i asistentă medicală de obstetrică-ginecologie, cu liceul sanitar, cu echivalare, cu ce s-a mai întâmplat. În momentul în care nu ne-a fost recunoscută acea echivalare, am înÈ›eles că trebuie să fac ceva. Decât să merg la o È™coală postliceală, am gândit că este mai bine să vin la o facultate È™i asta am făcut. Și fac parte din prima promoÈ›ie de moaÈ™e de la BucureÈ™ti, din Facultatea de moaÈ™e. (…) Sunt dintre cele norocoase, pentru că am funcÈ›ionat acolo, în spital, È™i automat ne-au activat. Dar o tânără absolventă de facultate nu va avea acest noroc. În plus, nu are nici experiență. (….) Și de aceea a È™i scă- zut numărul de doritoare care să vrea să vină la facultate, pentru că dacă la final nu ai un post, nu ai nimic asigurat (…).
– Ce face, de fapt, moaÈ™a?
– MoaÈ™a este un profesionist care la ora aceasta lipseÈ™te din România, deÈ™i nu poate fi înlocuit de absolut nimeni. (…) Dacă angajăm moaÈ™e nu vom mai avea nici o rată a cezarienelor aÈ™a de mare, (…) femeile vor simÈ›i că fac parte din filmul ăsta, al vieÈ›ii lor, din acel moment care trebuie să fie plăcut È™i nu traumatic. MoaÈ™a este nonintervenÈ›ională (…) se adaptează la situaÈ›ia respectivă, se pliază pe ea È™i pe gravida respectivă, pentru că, la fel ca toÈ›i oamenii, suntem diferiÈ›i unii de alÈ›ii. ȘtiÈ›i ce lipseÈ™te foarte mult la momentul ăsta? LipseÈ™te partea de comunicare pe care moaÈ™a poate să o facă foarte bine, medicii sunt foarte ocupaÈ›i. O femeie poate să plece de la ei nelămurită. Asta în timp ce moaÈ™a este disponibilă permanent, 24 de ore din 24. Ea îÈ›i răspunde la telefon, ea se apropie de gravidă ca o prietenă. Da?! Este nu numai un profesionist, este È™i un bun consilier psihologic, un consilier emoÈ›ional.
OBICEIURI STRĂVECHI LA NAȘTEREA UNUI COPIL
În lumea satului se spune că, în timp ce e "grea", femeia nu e bine să se întâlnească, pe drumul spre casa unde avea să nască, cu moaÈ™a. Dacă nu venea pe ascuns È™i era văzută, femeia urma să nască greu. Apoi, după ce năștea, moaÈ™a îi ura bebeluÈ™ului: "Acest băiat ce l-am ridicat/Să fie sănătos È™i norocos,/Și mintos È™i voios/Și frumos, È™i învățat, È™i bogat/Om de treabă, luat în seamă". De asemenea, potrivit crestinortodox.ro, moaÈ™a era aceea care punea în scăldătoarea pruncului diverse plante, precum busuiocul È™i bujorul, miere, un ou, untdelemn È™i o monedă. Apoi, moaÈ™a ducea albia cu apă. Apa se vărsa într-o vale, într-un râu sau în grădină, pe straturi sau în livadă, la rădăcina unui pom tânăr. MoaÈ™a răsturna albia È™i, aÈ™ezânduse pe ea, striga: "S-a răsturnat covata, / Să trăiască nepoata (mama copilului – n.a.), /Și s-a răsturnat deodată, /Să mai facă înc-o fată. /S-a răsturnat pe-un picior/Să mai facă È™i-un fecior". Ulterior, după ce copilul era înfășat, moaÈ™a îl ducea È™i îl dădea mamei urându-i: "Să fie voios, sănă- tos È™i frumos,/Lucrător, ascultător È™i-ndurător; /Să trăiască È™i să crească;/Să fie harnic foc,/Să aibă mult noroc./Iar dumneata, cumătră,/Ca o mamă adevărată/Să trăieÈ™ti, să poÈ›i să-l creÈ™ti È™i să-l povățuieÈ™ti!". Doctorul Zilei
