Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie este de părere că avizul Bisericii pentru profesorii de religie nu constituie un amestec în învăţământ. Ministrul a semnat de curând protocolul care spune că încadrarea profesorilor de religie se face cu avizul scris al ierarhului locului, iar retragerea motivată a acestui aviz duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă.

Avizul instituţiilor religioase pentru angajarea profesorilor de religie nu reprezintă un amestec al Bisericii în sistemul de educaţie, ci respectă un anumit specific al acestui tip de învăţământ, precum în cazul şcolilor militare sau medicale, afirmă ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Ministerul Educaţiei Naţionale, Patriarhia Română şi Secretariatul de Stat pentru Culte au semnat, săptămâna trecută, un protocol de colaborare care prevede că încadrarea profesorilor de religie se va face cu avizul scris al ierarhului locului, iar retragerea motivată a acestui aviz duce la încetarea de drept a contractului individual de muncă.

Pricopie susţine însă că este vorba de actualizarea unor documente de la începutul anilor 1990, ca urmare a apariţiei unor noi legi ale educaţiei.

"Lucrul ăsta se întâmplă pentru toate cultele, într-o formă sau alta. Parctic, acum s-a adus în actualitate acest lucru şi s-a pus în acord cu legislaţia. Protocolul a fost semnat de către cele trei instituţii, respectiv Biserica Ortodoxă Română, Secretariatul pentru Culte şi Ministerul Educaţiei. Nu-i vorba de un amestec al Bisericii în actul de învăţământ, dar aşa cum învăţământul medical se face în parteneriat cu spitalele şi cu Ministerul Sănătăţii, învăţământul militar se face în parteneriat, şi există prevederi specifice pentru învăţământul militar, în colaborare cu Ministerul Apărării sau cu Ministerul de Interne, după caz, este absolut normal ca şi alte tipuri de învăţământ specific, de exemplu, Facultăţile de Teologie, în momentul în care reglementezi un anumit lucru să ţii cont de specificul acestei specializări", a afirmat ministrul.

Pricopie a mai declarat că actualizarea protocolului cu Biserica Ortodoxă Română (BOR) se afla pe agenda ministerului înainte de venirea sa la conducerea instituţiei şi că este bine că a fost finalizat, iar documentul va fi trimis pentru punere în practică tuturor inspectoratelor şcolare şi instituţiilor de învăţământ.

Potrivit unui comunicat al ministerului, protocolul prevede totodată că reprezentanţii Patriarhiei Române/ai centrelor eparhiale pot participa cu statut de invitat la activităţile de inspecţie şcolară.

Documentul mai stipulează că unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia legală de a asigura respectarea convingerilor, a valorilor şi a simbolurilor religioase.
Programele şcolare pentru disciplina religie - cultul ortodox sunt elaborate de către MEN în colaborare cu Patriarhia Română şi cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi sunt aprobate potrivit legii. Manualele de religie - cultul ortodox sunt avizate de Patriarhia Română şi se aprobă conform legii.

În privinţa învăţământului teologic ortodox, protocolul prevede că facultăţile şi departamentele de teologie ortodoxă (din cadrul altor facultăţi cu domenii înrudite) se înfiinţează, se restructurează în alte forme de învăţământ superior, îşi restrâng activitatea sau intră în lichidare potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceste modificări se fac la solicitarea ierarhului, aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Senatul universităţii, cu respectarea autonomiei universitare.

Ocuparea unui post didactic în cadrul unei facultăţi sau departament de teologie ortodoxă se face cu avizul scris al ierarhului.

Înscrierea la facultăţile de teologie ortodoxă se face de asemenea pe baza avizului scris al ierarhului. Retragerea avizului se aplică studenţilor care se fac vinovaţi de abateri grave de la morala şi doctrina cultului, după consultarea consiliului facultăţii de teologie. În aceste situaţii, exmatricularea studenţilor va fi pusă în aplicare de către conducerea universităţilor.

Admiterea în aceste facultăţi şi durata studiilor vor respecta reglementările din învăţământul superior de stat, cu păstrarea specificului bisericesc, care presupune ca durata specializării Teologie Pastorală, pentru studii universitare de licenţă, să fie de patru ani.

Necesarul de şcolarizare pentru anul I, specializarea Teologie Pastorală, este stabilit anual de către Patriarhia Română şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale. Necesarul de şcolarizare pentru celelalte specializări este stabilit, de comun acord, de Patriarhia Română şi instituţiile de învăţământ superior, în limita cifrei de şcolarizare aprobată de Guvern.

 

realitatea.net