"Ieri am avut o discuție foarte lungă, de mai bine de două ore, cu primarul general interimar al Capitalei, Răzvan Sava, și cu echipa lui, în decursul căreia am încercat să îi conving că măsura din noul Cod fiscal care nu îi mai exceptează pe proprietarii de monumente de patrimoniu de la plata impozitului a fost o măsură gândită de legiuitor ca o măsură de descentralizare. Adică de a lăsa la latitudinea autorităților locale nefiscalizarea prin taxe și impozite locale a monumentelor istorice. Aceasta nu înseamnă că automat primăriile orașelor și ale comunelor vor profita de această libertate și vor pune impozite pe toate monumentele istorice. După părerea mea — și aceasta am încercat să îi explic primarului general — asta înseamnă că fiecare oraș va trebui să stabilească în ce măsură își respectă patrimoniul, în ce măsură vrea să îi ajute pe deținătorii de monumente de patrimoniu să le îngrijească, să le conserve, să le restaureze", a precizat ministrul, în cadrul dezbaterii cu tema "Patrimoniu redescoperit: Rolul proprietarilor de case și conace în conservarea și valorificarea patrimoniului construit".
El a mai apreciat că palatele și conacele prezentate cu această ocazie, în cadrul unei expoziții găzduite de Muzeul Național Cotroceni, au fost restaurate din fonduri private și reprezintă exemple de bune practici, de efort al unor proprietari și al unor echipe de voluntari, de intervenții pe patrimoniu într-un mod fericit.
"Anul trecut, Institutul Național al Patrimoniului a beneficiat de un program național de restaurare în valoare de 23 milioane de lei. Anul acesta, ca prioritate a ministeriatului meu, am ridicat această cifră la de două ori atât, adică la 50 de milioane de lei", a mai precizat ministrul.
Totodată, el a atras atenția asupra faptului că monumentele de patrimoniu nu sunt doar o sursă de cheltuială, ci nuclee energetice, care pot să genereze focare de cultură vie.
