Ministrul Apararii, Mircea Dusa, spune ca va merge la Miercurea Ciuc sa vada daca mai are dreptul sa vorbeasca limba romana sau daca nu cumva are nevoie de pasaport, el sustinand ca discursul primarului Raduly, potrivit caruia limba maghiara este obligatorie in oras, aminteste de Hitler.

Mircea Dusa, a declarat, astazi, corespondentului Mediafax, ca declaratiile facute cu o zi in urma de primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, cu prilejul arborarii drapelului secuiesc de catre membri ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania reprezinta "o obraznicie fara margini".

"O obraznicie fara margini a primarului din Miercurea Ciuc. Nu este posibil ca un asemenea discurs sa fie adus in dezbatarea publica, un discurs care mi se pare ca se auzea doar pe vremea lui Hitler. De altfel, primarul din Miercurea Ciuc, folosind asemenea invective la adresa romanilor, dar si a maghiarilor din Harghita, deopotriva, nu face altceva decat sa ii invrajbeasca unii impotriva celorlati", a spus Dusa, care este si deputat de Harghita.

In opinia acestuia, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) ar trebui sa se autosesizeze si sa nu aplice numai sanctiuni contraventionale, care vor fi conteste in instanta si nu se platesc, ci masuri dure impotriva primarului Raduly Robert.

"Avand in vedere ca asemenea iesiri au mai existat in discursul public al primarului din Miercurea Ciuc, CNCD ar trebui sa ia o masura foarte dura impotriva acestui primar, nu doar sanctiuni", a afirmat Mircea Dusa.

El a adaugat ca va merge la Miercurea Ciuc sa se convinga daca mai are "dreptul" sa vorbeasca limba romana.

"Voi veni la Miercurea Ciuc zilele urmatoare, sa vad daca mai am dreptul sa mai vorbesc limba romana sau poate ca sa ajung acolo am nevoie de pasaport. Noroc ca am un pasaport diplomatic. Imi aduc aminte ca astfel de gesturi au mai existat atunci cand o persoana, careia nu vreau sa-i rostesc numele pentru ca este neimportanta, interzicea ca Eminescu si subsemnatul sa avem acces in Miercurea Ciuc. Intr-o lume normala si intr-o Romanie a anului 2013 nu cred ca pot fi folosite asemenea discursuri. Cu calmul si responsabilitatea necesara, fac apel la primarul din Miercurea Ciuc sa isi vada de problemele administrative ale municipiului si sa nu mai comita astfel de gesturi" , a conchis Mircea Dusa, care este din Toplita.

Mircea Dusa a fost primar la Toplita, prefect de Harghita si se afla la cel de-al treilea mandat de deputat al acestui judet.

Un drapel secuiesc de dimensiuni mari a fost arborat, luni, in centrul municipiului Miercurea Ciuc, de catre reprezentantii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca simbol al dezideratului de obtinere a autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc.

Cu aceasta ocazie, primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR) - amendat de CNCD pentru impunerea cunoasterii limbii maghiare ca si conditie de ocupare a postului de arhitect-sef al orasului - a spus ca in municipiu "cunoasterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie".

"Traim intr-o lume in care limba maghiara a devenit discriminatorie in Miercurea Ciuc. Astazi este ziua in care trebuie sa spunem clar: cunoasterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie in Miercurea Ciuc, incepand de la prefect, corespondentii televiziunilor si radiourilor romanesti, toata lumea care traieste din impozitele secuilor trebuie sa ne cunoasca limba, limba noastra materna", a afirmat Raduly Robert de pe scena improvizata in apropierea catargului drapelului secuiesc.

El a spus ca, incepand din 28 octombrie 2008, drapelul secuiesc era arborat pe cladirea Primariei Mercurea Ciuc si ca acest fapt nu a deranjat pe nimeni pana acum, iar de atunci nici legile, normele sau hotararile nu s-au schimbat.

"Doar prefectul, ministrul de Interne si cel al Apararii s-au schimbat si de cand au ajuns in functie a inceput sa ii deranjeze acest steag", a continuat edilul.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, si Agentia Nationala a Functionarilor Publici (ANFP) au fost amendati de CNCD cu cate 600 de lei, dupa ce au impus conditia cunoasterii limbii maghiare pentru ocuparea unei functii publice.