În România este deocamdată linişte din punct de vedere seismologic, efectele mişcărilor tectonice din Japonia neputând ajunge până la noi în ţară pentru a provoca reacţii în zona seismică Vrancea. Este explicaţia Directorului Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, care a adăugat că la noi în ţară nu se poate produce un cutremur mai mare de 7,5 grade pe scara Richter.
"Vrancea, din punct de vedere geologic, nu poate produce un cutremur cu magnitudinea mai mare de 7,5 pe Richter. Este cutremurul la care am calculat şi Cernavodă, la care a fost făcută şi Casa Poporului şi tot ce facem este calculat tot pentru 7,5", a explicat Mărmureanu, la Pro TV, adăugând că un seism important, produs la mare adâncime, ar putea avea loc în România abia după 2040.
Gheorghe Mărmureanu a menţionat că nu se poate spune când este aşteptat următorul cutremur semnificativ în România, dar a prezentat un raţionament potrivit căruia nu ar trebui să avem evenimente mai devreme de 2040.
"Pământul nu ştie matematică, nu ştie probabilităţi, nu ştie fizică. Noi am făcut o analiză şi am luat toate marile cutremure din ultimii 300 de ani. Şi avem aşa: 1738 un cutremur de suprafaţă, un cutremur asemănător cu cel din 4 martie, când Cetatea Neamţului a fost dărâmată. Urmează 1802, deci după 64 de ani, un cutremur extrem de mare. Urmează 1838, deci după 36 de ani, tot de suprafaţă. Deci suprafaţă, adânc şi iar suprafaţă. Urmează 1940, deci după 102 ani. Deci, care e ciclicitatea? Nu există! Au mai fost cutremure, dar nu au fost semnificative. (...) Şi urmează 1977. Lumea uitase de cutremure. Acum urmează un cutremur de mare adâncime care ar însemna să fie prin 2040", a mai spus Mărmureanu.
Specialistul susţine că după anul 2040, până în 2066, există posibilitatea producerii unui cutremur la mare adâncime, a cărui intensitatea ar putea ajunge la 7,2-7,3 sau chiar 7,4 pe scara Richter.
"Se pune problema unui cutremur foarte adânc. Dacă va fi foarte adânc, va fi către Chişinău. Depinde când e. S-ar putea să nu fie pentru că cel din 1986 a fost foarte adânc. A lipsit foarte puţin să treacă peste 7. Aşa cum arată lucrurile acum, pentru că noi avem un sistem şi în fiecare secundă ştim ce se întâmplă în România şi în lume, părerea mea e că nu are cum să fie decât de foarte mare adâncime", a mai spus Gheorghe Mărmureanu.
Întrebat despre rezistenţa clădirilor în cazul unui cutremur de mare intensitate, directorul Institutului de Fizică a Pământului a precizat că după anul 1977 - când a avut loc, pe 4 martie, ora 21.22, un seism de 7,2 grade pe scara Richter, care a durat 55 de secunde, şi s-a soldat soldat cu 1.500 de morţi, 11.300 de răniţi şi 33.000 de locuinţe prăbuşite, în special în Capitală -, foarte multe clădiri din Bucureşti au fost proiectate astfel încât să reziste la o intensitate 8-9 grade pe scara Richter.
Specialistul a vorbit şi despre extinderea sistemului de avertizare în caz de cutremur, precizând că acesta ar trebui să funcţioneze şi pentru mass-media şi chiar pentru telefoanele mobile, ceea ce ar însemna că toată lumea ar putea afla cu 30-40 de secunde înainte de producerea seismului.
Mărmureanu a explicat că sistemul de avertizare actual este construit pentru instalaţii cu risc major la cutremur, iar următorul pas ar fi ca acesta să existe măcar în sălile de operaţie din spitale, pentru ca medicul să primească semnalul şi să pornească generatorul.
"Am găsit o echipă privată, dar de acum nu mai e treaba mea. Trebuie să găsim bani. La fel de important e cu lifturile. Am să mă bat pentru acest sistem. Cel puţin pentru spitale este foarte important. Şi pentru şcoli", a mai spus Mărmureanu.
