Reprezentanţii MECTS susţin că reţeaua şcolară trebuie să devină mai eficientă, o măsură fiind chiar şi reducerea de personal.
"Trebuie să facem acele reduceri care nu afectează elevul şi calitatea educaţiei, un exemplu ar fi regândirea personalităţii juridice a şcolii. Nu vrem ca prin această măsură să eliminăm şcolile din mediul rural. Sunt judeţe care au aplicat deja această măsură, unele parţial, altele deloc", a explicat secretarul de stat Cătălin Baba, la o şedinţă de la Ministerul Educaţiei care a avut loc pe 20 ianuarie.
El a subliniat că bugetul MECTS în ceea ce priveşte finanţarea cadrelor didactice nu este mai mic decât cel alocat anul trecut.
"Scopul în sine nu e să reducem cadrele didactice, ci să facem descentralizare şi creşterea actului educaţional", a arătat secretarul de stat.
La şedinţa care a avut loc la Ministerul Educaţiei pe 20 ianuarie şi care a avut ca subiect fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat în anul şcolar 2010-2011 s-a amintit de modalitatea de finanţare a şcolilor în funcţie de un cost standard mediu.
Formula este introdusă în premieră în România însă este folosită de mai multe ţări europene şi vizează raţionalizarea modului de alcătuire a reţelei şcolare, fapt ce ar trebui să ducă la asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, asigurarea accesului egal la educaţie şi tratamentul egal al elevilor în şcoli, după cum susţin reprezentanţii MECTS. Ministerul Educaţiei atrăgea atenţia, în urma şedinţelor din această lună cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare şi cu sindicatele din învăţământ că modificările reţelei şcolare vor fi efectuate de către inspectoratele şcolare judeţene şi nu la nivelul ministerului care înţelege astfel să aplice descentralizarea sistemul de învăţământ.
Clasele, cu efective spre limita maximă
Ordinul ministrului nr. 3.064 din 25 ianuarie privind aprobarea Instrucţiunilor pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2010-2011 prevede limitarea la maximum a aprobărilor privind funcţionarea unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, ca excepţie de la prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată.
"Pentru anul şcolar 2010-2011 am luat toate măsurile care se impun pentru a nu mai organiza clase sub efectivul minim admis de lege", se arată în ordinul ministrului, document care stabileşte structura grupelor de studiu.
Astfel, grupa de început din învăţământul preşcolar va fi constituită din maxim 20 de copii, în mediul urban, şi spre limita maximă de 20 de copii, în mediul rural.
Clasa de început din învăţământul primar va fi constituită la limita maximă de 25 de elevi, în mediul urban, şi spre limita maximă de 25 de elevi, în mediul rural. Clasa de început din învăţământul gimnazial şi din învăţământul postliceal de stat va fi constituită la limita maximă de 30 de elevi, în mediul urban şi spre limita maximă de 30 de elevi, în mediul rural, iar clasa de început din învăţământul liceal va fi constituită din 30 de elevi. Totodată, clasa de început din învăţământul profesional, anul de completare, va fi constituită spre limita maximă de 30 de elevi.
Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în învăţământul gimnazial, clasele cu predare intensivă/bilingvă a unei limbi moderne şi pentru clasele cu predarea intensivă a informaticii în învăţământul liceal se va face ţinându-se seama de baza materială existentă, personalul didactic calificat existent în unitatea de învăţământ şi pe baza analizei opţiunilor elevilor.
Fundamentarea planului de şcolarizare pentru toate nivelurile şi formele de instruire, precum şi a proiectului Reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar, care vor funcţiona în anul şcolar 2010-2011, se va face din perspectiva unei funcţionări eficiente şi sub aspect economic.
MECTS arată că proiectul planului de şcolarizare şi fundamentarea acestuia vor fi avizate de Consiliul profesoral şi aprobat de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar. Directorul unităţii de învăţământ este responsabil pentru fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentelor instrucţiuni.
Inspectorii şcolari şi cei de specialitate sunt responsabili de modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi de defalcarea acestuia în profil teritorial pe unităţi de învăţământ, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ. Prezentarea de date inexacte atrage după sine sancţionarea celor vinovaţi, conform prevederilor legale în vigoare. Asigurarea bazei didactico-materiale revine conducerii fiecărei unităţi de învăţământ, iar asigurarea încadrării cu personal didactic calificat intră în atribuţiile conducerii inspectoratelor şcolare.
Proiectul planului de şcolarizare va fi prezentat la MECTS, Direcţia Generală Educaţie Timpurie, Şcoli, Performanţă şi Programe până în 5 februarie 2010. Inspectoratul şcolar comunică unităţilor de învăţământ planul de şcolarizare în termen de zece zile de la primirea acestuia de la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
