Concret, în şedinţa ordinară de vineri, aleşii locali din Leorda au avut la mapă, pentru a patra oară, proiectul privind amenarea pastorală a păşunii concesionate unei cooperative agricole. Pe motiv că primarul Ştefan Dulgheru a fost cel care în urmă cu mai mulţi a iniţiat înfiinţarea acestei cooperative, aleşii locali PSD au legat acest aspect de binele comunităţii, bine pe care l-au refuzat fermierilor care deţin animale.
La şedinţa Consiliului Local a participat directorul Camerei Agricole Judeţene Botoşani, ing. Floarea Marocico, oficialul încercând să explice tuturor necesitatea ca acest proiect să fie votat pentru ca în următoarea perioadă să demareze lucrările de amenajare a păşunii din Leorda."Aş vrea să accentuez câteva chestiuni. Hotărârea de Guvern 34 din 2014 prevedere organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi va conduce practic activitatea pastorală timp de zece ani. Din 2016, indiferent cineva va concesiona păşunea, păşunatul nu se va putea face fără acest amenajament pastoral. De ce? Pentru că atât plata concesiunii, închirierea, lucrările care se vor face pe fiecare trup de pajişte în parte timp de 10 ani de zile se vor face după acest amenajament pastoral. Indiferent că este vorba de o asociaţie agricolă sau o cooperativă, oricine va concesiona păşunea nu va primi subvenţii europene şi naţionale fără această lucrare- amenajamentul pastoral", a declarat Floarea Marocico.
Numai că explicaţiile oficialului de la Camera Agricolă nu au făcut deloc lumină, consilierii învăţând deja lecţia şi ştiind exact ce vor vota. Şi anume împotrivă. Mai exact, un vot împotrivă şi patru abţineri care au echivalat cu vot împotrivă. De ce anume au votat aşa? Nu au existat argumente.
Ce a părut mai ciudat a fost faptul că deşi proiectul era despre amenajamentele pastorale, aleşii, inclusiv primarul, s-au certat pe tema cooperativei care a adunat fermierii cu animale de păscut, pe tema îngrăşămintelor folosite pe păşuni şi pe multe altele. Nimic despre tema concretă a proiectului de hotărâre.
În egală măsură, consilierii care au votat împotriva proiectului nu dădeau impresia că ştiu că "victimele" deciziei lor nu este nici primarul şi nici colegii de CL, ci fermierii. "Dacă ar fi avut vreunul vreun animal, poate înţelegeau despre ce este vorba, dar aşa", şoptea un fermier, prezent în sala de Consiliu Local.Primarul Ştefan Dulgheru se îndoieşte că va mai pune şi a cincea oară proiectul pe ordinea de zi a şedinţei următoare de CL. "Rapoartele de şedinţă ajung la Prefectură. Ce-or mai spune doamnele de acolo când o să vadă că de patru ori am pus un proiect, la iniţiativa mea, şi că domnii consilieri l-au respins? Dacă cetăţenii din comună îşi asumă răspunderea, nu au decât să vină ei cu o iniţiativă pentru acest proiect", declară primarul de Leorda.
Din cele 78 de unităţi administrativ- teritoriale, 69 deja şi-au aprobat în CL-uri, aşa cum cere legea, proiectele privind amenajamentele pastorale. Culmea, după modelul comunei Leorda, acolo unde inginerul de la cadastru, secretarul comunei şi oamenii din primărie au fost primii care au scos un caiet de lucru/ regulament în privinţa acestor amenajări. Numai că la Leorda, politica nu ţine cont de ceea ce vor oamenii.
Potrivit legii, amenajamentele pastorale au drept scop stabilirea unui set de măsuri şi acţiuni pentru fiecare trup de pajişti naturale la nivelul fiecărui deţinător (persoana fizică sau juridică) din cadrul fiecărui teritoriu administrativ, pentru a se realiza creşterea capacităţii de producţie şi, implicit, creşterea numărului de animale. Proiectele de amenajament pastoral se întocmesc la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale, de toţi proprietarii de pajisti naturale, persoane juridice sau fizice, după cum arată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
Proiectul de amenajament pastoral cuprinde cel puţin câteva elemente: descrierea situaţiei geografice şi planul parcelar al pajiştilor, descrierea solului şi a florei, capacitatea de păşunat, lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor şi planul de fertilizare. Funcţie de aceste date, se iau măsuri de ameliorare a pajiştilor, cum ar fi eliminarea excesului de umiditate, se reface covorul ierbos şi se fac lucrările de întreţinere.
