Codul Muncii prevede ca timpul legal de munca este de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu doua zile de repaus. Totusi, pot exista si cazuri in care salariatii trebuie sa lucreze peste program, daca sunt intrunite unele conditii impuse de legislatia in vigoare.

Astfel, munca suplimentara va fi efectuata doar cu acordul angajatului si doar daca exista o solicitare in acest sens din partea angajatorului. Afla astazi ce drepturi ai daca lucrezi suplimentar, dar si ce solutii legale ai la indemana in cazul in care angajatorul nu ti le acorda.

Munca suplimentara este definita de Codul Muncii ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, adica de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

De asemenea, trebuie sa stiti ca munca efectuata de salariat dupa terminarea programului poate fi calificata ca munca suplimentara numai in situatia in care exista o solicitare din partea angajatorului pentru efectuarea de munca suplimentara.

O astfel de solicitare din partea angajatorului va fi facuta numai in situatia in care datorita volumului mare de munca, salariatul nu si-a putut indeplini norma de lucru in durata normala a timpului de munca, dupa cum a precizat, pentru AvocatNet.ro, Mihai Marian, Partener Bostina si Asociatii. "In caz contrar, s-ar ajunge la un comportament necorespunzator al salariatului, care si-ar indeplini in mod intentionat obligatiile dupa terminarea programului, in scopul de a beneficia de drepturile ce se cuvin salariatilor pentru efectuarea de munca suplimentara", mentioneaza avocatul. 

In plus, potrivit legislatiei in vigoare, munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului. Exista, insa, doua situatii in care angajatul nu poate refuza sa munceasca peste program: cazurile de forta majora sau lucrarile urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.

Potrivit specialistului, refuzul salariatului de a presta munca suplimentara in cele doua situatii poate atrage raspunderea disciplinara a acestuia, mai ales daca, in urma efectuarii unei cercetari disciplinare prealabile, se dovedeste ca salariatul a incalcat dispozitiile cu vinovatie.

Cum va fi remunerat salariatul care munceste suplimentar? Legislatia muncii prevede, la articolele 122 si 123, ca munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. 

Potrivit reprezentantului Bostina si Asociatii, prin compensarea muncii suplimentare prin ore libere platite se intelege ca salariatul va beneficia, in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea muncii suplimentare, de acelasi numar de ore libere ca cel al orelor suplimentare prestate, beneficiind de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

"Ratiunea acestei reglementari este de a asigura salariatului refacerea capacitatii de munca intr-o perioada de timp corespunzatoare de la data prestarii muncii suplimentare", sustine avocatul. 

Compensarea muncii suplimentare mai poate avea loc si in perioadele de reducere a activitatii, atunci cand angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni, a explicat mai departe Mihai Marian. Practic, dupa cum a mentionat specialistul, legiuitorul a reglementat aceasta posibilitate pentru a evita situatia in care angajatorul, neputand stabili un salariu inferior celui convenit prin contractul individual de munca, va fi nevoit, in decurs de 12 luni, sa-l remunereze pe salariat,  intr-o perioada cu activitate redusa, cu acelasi salariu ce i se cuvine intr-o perioada in care activitatea este la un nivel normal. 

In legatura cu aceasta ipoteza, s-a pus problema cu privire la modul de solutionare al unui eventual conflict intre angajator si salariat, in situatia in care, in cele 12 luni urmatoare acordarii de zile libere platite, nu se efectueaza orele suplimentare aferente. "In acest sens, s-a apreciat ca fie partile vor conveni de comun acord la restituirea sumelor ce corespund orelor suplimentare neefectuate, fie angajatorul se va adresa instantei de judecata in cazul in care salariatul refuza restituirea sumelor respective", puncteaza reprezentantul Bostina si Asociatii.

Totusi, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul mentionat, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Important! Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.



Citeste materialul complet pe avocatnet.ro