În toamna anului 2015, „Coaliția pentru Familie”, o federație formată din câteva zeci de ONG-uri, a demarat o campanie de strângere de semnături în urma căreia să fie organizat un referendum prin care definirea căsătoriei ca fiind între un bărbat și o femeie să fie introdusă în Constituție. După numai câteva luni, în primăvara anului 2016, inițiatorii proiectului au depus la Parlament peste trei milioane de semnături ale românilor care susțin proiectul, cele mai multe strânse de o inițiativă civică după 1989.

 

În iulie 2016, Curtea Constituțională a anunțat că inițiativă este perfect legală, iar în toamna anului 2016, în prag de alegeri, trei partide, PSD,PNL și AlDE, au semnat protocoale prin care au anunțat că susțin organizarea acestei consultări populare. Suntem în anul 2018 și proiectul pare blocat în Parlament, iar PSD anunță că organizează un mare miting pentru a susține familia tradițională. Evenimentul zilei a stat de vorbă cu Mihai Gheorghiu, președintele Inițiativei pentru modificarea Constituției, care ne-a explicat cum s-a ajuns în acest blocaj, în condițiile în care la nivel declarativ majoritatea actorilor politici spun că susțin demersul

 

 

- Mihai Gheorghiu: Protocoalele, deși nu au fost denunțate de nimeni, sunt caduce și inoperante pentru că toate termenele au fost depășite și tipul de amânare procedurală la care s-a recurs a arătat clar că nu există voința parlamentară necesară de a organiza cu adevărat referendumul.

 

 

- Cred că e foarte greu de judecat în general. Au fost momente în care nouă ne-a fost clar că există o voință generală de amânare pentru că este o problemă foarte dificilă, pentru că presiunile externe sunt foarte puternice în sensul de a nu se ajunge la referendum. Au fost și momente și semne în care părea că parcursul va fi revitalizat și ca se va ajunge la organizarea referendumului. Per ansamblu ce putem să spune?! Sunt aproape trei ani și referendumul nu este organizat, asta e singura evidență. Clasa politică actuală merge pe un drum înfundat.

 

 

- Ei au dat votul doar în Camera Deputaților până în acest moment, urmează în Senat. În Senat votul nu este dat pentru referendumul de revizuire constituțională și nu există nicio limită de timp. PSD-ul a spus că va supune acest aspect la vot în Senat numai după modificarea legii referendumului. Amânarea de la ora actuală, declanșată de cele trei sesizării de la CCR, făcute două de către PNL și a treia de către USR și PNL, vizează această modificare a legii referendumului pentru că PSD susține că pe vechea lege nu se putea ajunge transparent la consultarea populată. Amânarea sine die a legii referendumului duce la amânarea votului pentru organizarea consultării populare pentru revizuirea Constituției.

 

- E legală această a treia sesizare a CCR?

- Au depus contestația în mod abuziv pentru că a făcut asta după ce a trecut termenul legal în care puteau contesta legea la CCR. Ei au transmis sesizarea în momentul în care pro- iectul de lege se afla la promulgare la președintele Iohannis.

 

 

- Problema este că unii au acest comportament că una spun și alta fac. Nimeni nu și-a asumat pe față, la modul deschis, o atitudine împotriva acestei inițiative, dar au înțeles să practice amânarea procedurală la modul cel mai șmecheresc posibil astfel încât să nu poată fi acuzați că s-ar opune. Dar ei practică amânarea. Vreau să vă spun că totuși că PNL a avut un rol benefic și decisiv prin votul pe care l-a dat la Camera Deputaților, când a fost discutat proiectul de revizuire constituțională. Dar există diverse curente și la ei, diverse opțiuni și diverse puncte de vedere. Ei au contestat la CCR modificarea legii referendumului spunând că modificările sunt împotriva președintelui Iohannis și, vezi Doamne, textul nu e bun și ei nu vor altceva decât să aibă o lege a referendumului bună. Este o contestație, fiind a treia, perfect abuzivă și inutilă și noi considerăm că este îndreptată împotriva referendumului.

 

 

- Da.

 

 

- Eu cred că ele sunt vizibile, ele nu sunt secrete. Luările de cuvânt ale foarte multor ambasadori, ale unor reprezentanți ai Bruxellesului, fie acolo, fie aici, sunt foarte clare în sensul în care o astfel de inițiativă este văzută ca fiind nedemocratică sau antidemocratică, ca fiind populistă, a fost catalogată de unii chiar ca fiind fascistă. S-au spus toate stupiditățile, toate minciunile posibile despre acest demers. E în primul rând luare de poziție a președintelui Iohannis care ne-a acuzat. Președintele a omorât doi iepuri dintr-odată în momentul în care a ieșit în 2016 și ne-a catalogat ca fiind fundamentaliști religioși. În primul rând a făcut o catalogare clinică, psihiatrică. Fundamentalismul este o boală. În al doilea rând a făcut o catalogare sociologică și juridică totodată, acuzându-ne de radicalism. A încercat să sugereze că am fi și periculoși pentru ordinea de stat.

 

 

 

- Mihai Gheorghiu: Președintele Iohannis este principalul oponent al acestui referendum. Eu nu știu dacă președintele își exprimă propriile idei când face astfel de formulări sau îi sunt scrise de cineva. Dar, indiferent cum ar fi, această ieșire și această catalogare a fost extrem de gravă și rămâne gravă. Președintele nu și-a cerut nici până la ora actuală scuze pentru această afirmație.

 

 

- Nu, domnul președinte nu discută cu noi. Discută numai cu o anumită parte a societății civile. Ca să reluăm o veche formulă iliesciană, discută cu o anumită parte a societății civile. Nu facem parte din lumea bună. Lumea bună e foarte riguros organizată, sedimentată și numele noastre nu se află acolo.

 

 

- Eu cred că are o contribuție decisivă doamna Pralong, dar nu numai ea. Sunt foarte mulți cei care asumă acest progresism radical și care ne acuză că suntem antidemocrați, că luptăm împotriva drepturilor omului ș.a.m.d.