Deputaţii au adoptat ieri, marţi, cu unanimitate de voturi, în calitate de for decizional, un proiectul de lege care modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, iar una dintre reglementări precizează eliminarea posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt.
Practic, elimină posibilitatea înlăturării răspunderii penale prin împăcarea părţilor, ceea ce va da libertate oraganelor de cercetare să soluționeze foarte multe din infracţiunile de furt grevate de împăcarea părților.
Posibilitatea de împăcare a părților, în cazul infracțiunilor de furt, a reprezentat încă din anul 2014, de la modificarea Codului penal, una dintre problemele cu care s-au confruntat polițiștii, deoarece nu se mai putea realiza tragerea la răspundere penală a celor care comiteau infracțiuni de furt și furt calificat, acestea fiind unele dintre cele mai comune infracțiuni înregistrate la nivelul unităților de poliție din țară, indiferent de valoarea prejudiciului cauzat, dar care generau un impact negativ asupra comunităților în care acest gen de fapte era comis, inducând în rândul cetățenilor de bună-credință o stare de temere.
Proiectul de lege face referire astfel la articolul 228 din Legea 286/2009 privind Codul penal care defineşte tipurile de furt şi la articolul 229, care defineşte furtul calificat, precum şi la articolul 230 care defineşte furtul în scop de folosinţă ca fiind furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, precum şi folosirea folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.
Infracţiunile la care se referă proiectul de lege, cuprinse în articolul 229 din Codul penal, sunt: furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun, în timpul nopţii, de o persoana mascată, deghizată sau travestită, furtul prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase; furtul săvârşit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere, furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional sau de către o persoana având asupra sa o armă. În acelaşi articol sunt prevăzute şi pedepsele aferente cuprinse între 1 – 7 ani de închisoare.
Potrivit unui amendament, alineatul (4) al articolului 154 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art.218 şi art.220, în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului”.