Autoritățile vor lua noi măsuri pentru consolidarea imobilelor în stare de degradare fizică, după ce, în iulie, a fost oficializată legea prin care se creează cadrul pentru programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
Astăzi au fost oficializate și normele de aplicare ale acestei legi, astfel că, începând cu 1 ianuarie 2023, dată la care ele intră în vigoare, clădirile cu risc seismic ridicat deținute de persoane fizice și firme vor putea fi incluse în programul ce va permite consolidarea lor pe banii statului. Totuși, cei care le vor vinde înainte de trecerea unei anumite perioade de timp vor trebui să dea înapoi toți banii primiți pentru consolidare, scrie AvocatNet.ro.
Legea 212/2022, care intrat în vigoare în 29 iulie, prevede lansarea unui program ce se va desfășura pe parcursul a patru ani și prin care este vizată consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice.
Prin Ordinul 2.853/2022, apărut astăzi în Monitorul oficial, Ministerul Dezvoltării a stabilit normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ceea ce permite lansarea efectivă a acestui program. Totuși, programul nu poate demara încă, deoarece normele amintite vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.
„Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenţii la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora”, se menționează în lege.
Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.
În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme (vorbim aici atât despre locuințe, cât și despre spațiile cu altă destinație decât cea de locuință). De altfel, la lansarea proiectului în dezbatere (la începutul anului 2021), Cseke Attila, ministrul dezvoltării, transmitea, printr-un comunicat de presă, că “finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată”.
Odată consolidate cu bani de la stat, clădirile nu vor putea fi vândute timp de 25 de ani, în cazul spațiilor cu destinația de locuință, și timp de 10 ani, în cazul spațiilor cu altă destinație, decât dacă se rambursează integral banii primiți pentru consolidare. O altă condiție este legată de caracteristicile imobilului ce se dorește consolidat. Concret, prin acest program, firmele și persoanele fizice vor putea consolida cu bani de la stat clădiri cu un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și cel puțin zece apartamente.
Finanțarea dată în cadrul programului pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic va fi nerambursabilă, iar pentru firme va fi acordată sub forma unui ajutor de stat. După cum era menționat în comunicatul ministerului, programul va avea alocată suma de un miliard de lei.
Solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora, în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii ani.
În acest sens, cei ce vor să-și consolideze clădirile vor putea încheia contracte de finanțare, pentru care este nevoie de depunerea la Ministerul Dezvoltării a:
- autorizației de construire în termen de valabilitate, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991;
- devizului general – în care se identifică categoriile de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de autoritatea locală/ beneficiar;
- documentelor care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.
Demararea unui program național de consolidare a clădirilor e necesar, așa cum scria în expunerea de motive care a însoțit legea în stadiul de proiect, deoarece, “în baza cercetărilor realizate la nivel național, prin intermediul proiectului RO RISK, rezultă că aprox. 75% din populație (din care 65% din populația urbană) și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului de cutremur. Mai mult, 60–75% din activele fixe ale României, care contribuie la 70–80% din produsul intern brut (PIB) al țării, se află în zone seismice”. În plus, „reducerea riscului seismic și creșterea siguranței cetățenilor este o problemă de interes național și de utilitate publică”.