Premierul Ilie Bolojan a lansat un avertisment dur în Parlament: România este la un pas de colaps economic, iar Guvernul își asumă răspunderea pe un pachet dur de măsuri fiscale și bugetare. „Nu e un gest ușor, dar e o urgență națională”, a spus Bolojan, explicând că țara cheltuie cu 32% mai mult decât încasează, are cel mai mare deficit din UE și riscă să ajungă în categoria țărilor „junk”, nerecomandate pentru investiții. „Suntem la limită. Încă putem evita prăbușirea”, a transmis premierul într-un discurs cu accente grave și decisive.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în cadrul şedinţei de plen comun în care Guvernul îşi asumă răspunderea, pe primul pachet de măsuri fiscale, că nu este un gest uşor, nici pentru el şi nici pentru colegi, nici pentru coaliţia de partide care îşi asumă această decizie dar este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate. România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul, a mai spus el
”Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliţia de partide care îşi asumă această decizie. Este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate”, a declarat premierul în discursul din Parlament.
Ilie Bolojan a precizat că ”România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul”.
”Aşa cum am afirmat la preluarea mandatului, direcţiile de acţiune rămân neschimbate: ordine în finanţele ţării, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Iar respectul începe de la a spune adevărul şi a-mi asuma responsabilitatea”, a subliniat Bolojan.
Premierul a mai declarat că România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.
”Aşa cum am mai spus, pentru fiecare 100 de lei încasaţi, statul a cheltuit 132, iar pentru asta România s-a împrumutat şi se împrumută scump în fiecare zi pentru a funcţiona. Acest lucru trebuie să se oprească aici, altfel ne aşteaptă aşa numitul ”Junk”, respectiv titlul de ”ţară nerecomandată pentru investiţii”, cum definesc termenul agenţiile de rating”, a menţionat prim-ministrul.
Potrivit premierului, dacă România ajunge în această situaţie, vom avea cu siguranţă următoarele consecinţe: taxe mult mai mari, preţuri mai mari şi putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari pentru stat şi cetăţeni, o presiune mult mai mare pentru reducerea locurilor de muncă din sectorul bugetar. fonduri europene blocate”.
”România ar deveni o ţară nefrecventabilă economic, ocolită de investitori şi lipsită de oportunităţi pentru cetăţeni. Pe scurt, ţara noastră s-ar întoarce în urmă cu 15-16 ani, într-una din cele mai grele situaţii de instabilitate economică şi politică de după decembrie 89”, a spus el.
”Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul ţării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecinţe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri şi seniori, pe angajaţii de la stat şi de la privat, pe micii întreprinzători şi marile companii, fiecare familie”, a mai arătat şeful Executivului.
Potrivit premierului, acest lucru poate fi evitat. Încă.
”Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic şi să prospere în următorii ani”, a mai spus premierul Bolojan.
”Ştiu că aceste măsuri nu sunt populare. Le mulţumesc românilor pentru răbdare şi înţelegere. Vreau să le transmit românilor că această perioadă dificilă va dura o perioadă limitată. După ea există speranţă. Dacă facem ce trebuie în următoarele luni vom fi într-o altă situaţie la sfârşitul anului viitor”, a spus premierul în plenul Parlamentului.
Ilie Bolojan a mai arătat că, până la a ne atinge dezideratul de prosperitate, raţiunea şi pragmatismul ne îndeamnă să vedem urgenţele noastre.
”Aproape 40% din deficit este generat de cheltuieli permanente, în special salariale, în condiţiile în care avem deja cheltuieli cu salariile în sectorul public raportat la cei care contribuie la ele, peste media Uniunii Europene. Suntem, pe de altă parte, printre ţările cu cele mai mici venituri fiscale din UE (26% din PIB faţă de 40% în vestul Europei). Avem cote de TVA şi taxe pe dividende printre cele mai reduse. Eu nu spun că nu e bine să ne dorim să le ţinem cât mai jos, dar trebuie să fim şi realişti. În primul rând, trebuie să le încasăm, combatând evaziunea fiscală şi fraudarea banului public. Dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta”, a spus el.
Potrivit premierului, fără un sistem fiscal corect şi predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii.
”Fără a ţine pasul de dezvoltare şi ordine cu ţările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola şi afunda în propriile scenarii financiare păguboase, aşa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, a arătat premierul.
„Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, spune Ilie Bolojan, conform Știripesurse.ro.
El precizează că acest pachet vizează:
1. Reorganizarea TVA: Cota standard va fi de 21%. Cota redusă va fi de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărți, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar)
2. Creșterea necesară a unor accize. Vor crește cu 10% accizele la alcool și carburanți. De asemenea, vor crește accizele și pentru tutun.
3. Introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei. Se plătește doar pentru partea care depășește acest prag. Obiectivul dorit este creșterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane.
4. Taxarea capitalurilor mari.
- Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026
- Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câștigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate.
5. Înghețarea unor cheltuieli bugetare
- În anul 2026 se îngheață salariile și pensiile din sistemul public
- Se limitează angajările și sporurile nejustificate.
„În spațiul public se discută că sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Vreau să-i asigur pe toți românii: sunt un premier cu mandatul pe masă și cu întreaga răspundere asumată. Tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, nu voi mai fi premier.
Îi rog pe cei îngrijorați să urmărească pașii pe care îi vom face și vor vedea că nu vom rata nimic din ce am promis. Toate măsurile despre care am vorbit vor aduce echitate și dreptate. Promisiunea mea este clară: vom face ordine și vom aduce echilibru în finanțele țării noastre.”