Proiectul de lege nu este nou. A fost lansat de Guvernul Boc inca din 2010, dar s-a "impotmolit" in Parlament, la Comisia pentru buget, finante si banci din cadrul Camerei Deputatilor. Reciclat de Guvernul Ponta prin transformarea lui in ordonanta de urgenta, textul legii pastreaza inca inadvertente periculoase.
Potrivit legii, autoritatile locale care inregistreaza restante la plata de peste 90 de zile si care depasesc 15% din bugetul general, sunt obligate sa declare stare de criza financiara. Toate deciziile privind cheltuielile vor fi luate doar cu acordul unui Comitet pentru situatii de criza financiara, constituit la ordinul prefectului si compus din primar sau presedintele CJ, seful compartimentului financiar-contabil, un reprezentant al autoritatii deliberative a administratiei locale si un functionar al directiei generale a finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.
"Primarul si presedintele Consiliului Judetean nu au ce cauta intr-un astfel de comitet, de vreme ce sub conducerea lor s-a ajuns in situatie de criza. Reprezentantul autoritatii deliberative cine va fi? O organizatie neguvernamentala? Nu exista suficienti profesionisti la nivel local pentru formarea acestui comitet. Se creeaza un potential imens de coruptie", avertizeaza avocatul.
Insolventa trimite primarul acasa
In cazul in care restantele ating 120 de zile si 50% din buget, conducerea administratiei locale este obligata sa solicite insolventa. Dar definitia nu reuseste sa surprinda esenta procedurii, considera Piperea: "Se face o mare greseala conceptuala. Criza financiara se poate transforma in insolventa, dar nu e insolventa, deci nu poate fi definita in aceeasi termeni".
Procedura de insolventa se poate intinde pe o durata de trei ani. In cazul in care problemele financiare nu se rezolva, procedura se reia, incepand cu declararea starii de criza financiara. In toata aceasta perioada, finantele autoritatii locale vor fi gestionate de un administrator judiciar, al carui onorariu nu poate depasi cu mai mult de 50% salariul primarului sau al presedintelui de CJ.
"Ce firma cu reputatie in domeniul insolventei se va duce sa administreze un oras ca Bucuresti sau Constanta, pentru un onorariu de, sa zicem, 7500 de lei pe luna? Niciun profesionist, ci tot felul de ciudati care vor face bani din tot felul de mizerii, avand si protectia tribunalului", apreciaza Piperea. Potrivit avocatului, in cazul marilor insolvente, de talia unei primarii locale, se plateste un onorariu de succes care poate reprezenta pana la 10% din sumele platite creditorilor.
La inceputul anului 2013, nivelul arieratelor la nivel national atinsese 1,2 miliarde de lei, de la 840 de milioane de lei in decembrie. Avand in vedere valoarea si ritmul de crestere, Piperea estimeaza ca pana la 200 de autoritati locale ar putea intra, in curand, sub incidenta acestei legi.
