Proiectul resuscitat al unei acumulări-baraj, la limita județelor Botoșani și Suceava, este contestat puternic de activiști de mediu. Asta pentru că ar urma să pună la pământ zeci de hectare dintr-o pădure de luncă seculară - rară din acest punct de vedere - care e rezervație și sit Natura 2000.
Este vorba de pădurea la Zamostea-Lunca, de lângă râul Siret, în județul Suceava, în apropierea limitei cu județul Botoșani.
Peste 100 de hectare din pădure alcătuiesc rezervația naturală forestieră și botanică Zamostea-Lunca - arie protejată de interes național, declarată astfel încă din 1973.
Mai mult de jumătate din pădurea-rezervație a fost inclusă recent în Catalogul pădurilor cvasi-virgine din România, adică nu a fost exploatată deloc sau aproape deloc, fapt rar pentru o pădure dintr-o zonă de podiș / deal, potrivit specialiștilor din domeniu.
Arborii sunt reprezentați în special de stejari, vechi de peste 120 de ani, sau chiar 160 de ani, frasin, plop și carpen.
Cele 107 hectare ale rezervației Zamostea-Lunca și alte peste 200 de hectare - pădure, luncă a râului Siret și pășuni - alcătuiesc totodată un sit Natura 2000, adică arie protejată de interes comunitar.
Situl Natura 2000 include și două habitate protejate de arbori - pădure de stejari și carpeni, respectiv „păduri riparienete (de lângă cursul de apă) mixte de-a lungul marilor râuri”, cu stejar, ulm și frasin. Este renumită și pentru lalelele sale pestrițe.
Situl Natura 2000 a fost desemnat și pentru protecția mai multor specii, de liliac, pești, insecte, reptile și plante, după cum menționează Raportul de Impact asupra Mediului (RIM), realizat de o firmă de specialitate, la comanda Apelor Române - Administrația Bazinală Siret.
Un proiect al Apelor Române - de amenajare a unui lac de acumulare, cu baraje (diguri) și care va ocupa 140 de hectare din situl Natura 2000 - din care 24 ha parte a rezervației naturale - urmează să distrugă iremediabil pădurea- una cu arbori seculari- emblematică pentru zonă și rară atât în țară, cât și în Europa, atrag atenția activiști de mediu.
Asta chiar dacă în Raportul de Impact asupra Mediului, specialiștii firmei contractate de Apele Române susțin că suprafața de păduri cvasi-virgine afectate este redusă. Este vorba - puțin peste 0,07 hectare (700 de metri pătrați). Zona respectivă include însă copaci cu vechime de 160 de ani, după cum se menționează în document.
De asemenea, raportul de impact de mediu menționează că din habitatul de păduri va fi afectată o zonă de sub 3%, iar cel de păduri ripariene (dependente de dinamica râurilor) nu a fost în aria care va fi ocupată de lac și baraje.
„Tot situl Natura 2000 și toată rezervația naturală vor fi devastate”, susține biologul Călin Dejeu, activist de mediu, unul din cei mai vehemenți opozanți ai proiectului.
El a inițiat și o petiție online, pe platforma comunității civice Declic, înainte ca proiectul să fie declarat de interes național, prin Ordonanță de Guvern, la finalul anului trecut.
„Devastarea se traduce nu doar prin pierderea integrității pădurii și distrugerea Siretului, prin fragmentare, ci și pentru că apariția unui lac de acumulare (hidroenergetic sau nu) nu afectează doar cuveta lacului, suprafețele de habitat complet distruse direct, ci și habitatele din zonă rămase în afara cuvetei”, spune Dejeu.