Metodele folosite în activitatea didactică, convingerile ÅŸi atitudinea profesorilor influenÅ£ează hotărâtor mediul de învăţare din ÅŸcoală, contribuie la motivarea elevilor ÅŸi îÅŸi pun amprenta asupra rezultatelor învăţării, se arată în Raportul naÅ£ional asupra Studiului InternaÅ£ional privind Procesul de Predare-Învăţare (TALIS) - 2013 transmis de Centrul NaÅ£ional de Evaluare ÅŸi Examinare (CNEE). Cadrele didactice din învăţământul gimnazial românesc, ca ÅŸi media internaÅ£ională, alocă aproximativ 82% din timpul lor procesului de predare-învăţare.
Potrivit studiului, dintre cele opt practici de predare analizate, trei tipuri de practici raportate de către cadrele didactice ca fiind cel mai des utilizate în România sunt verificarea caietelor sau a temelor elevilor, repetarea unor sarcini de lucru similare ÅŸi prezentarea unui rezumat al conÅ£inutului învăţat recent.
În medie, la nivel internaÅ£ional, situaÅ£ia se schimbă, în sensul că printre cele mai utilizate trei practici de predare, alături de expunerea rezumatelor noÅ£iunilor însuÅŸite recent ÅŸi verificarea caietelor sau a temelor elevilor, apare ÅŸi "referirea la o situaÅ£ie sau problemă din viaÅ£a de zi cu zi care facilitează prezentarea subiectului"; altfel spus, transpunerea în practică a noÅ£iunilor teoretice învăţate.
În medie, mai mult de două treimi dintre cadrele didactice (68%) din ţările participante au raportat că expun în mod frecvent o problemă din viaÅ£a de zi cu zi pentru a demonstra de ce sunt utile cunoÅŸtinÅ£ele noi, se arată în Raportul naÅ£ional privind TALIS. De remarcat că în România acest procentaj este sub 30%. "Utilizarea acestei practici poate oferi elevilor o idee despre motivul pentru care tema pe care o studiază este relevantă ÅŸi modul în care aceasta ar putea fi utilă în viaÅ£a personală", susÅ£in experÅ£ii CNEE.
Dintre profesorii români participanÅ£i la studiu, 58% au raportat că lucrează diferenÅ£iat cu elevii care prezintă dificultăţi de învăţare ÅŸi/sau cu cei care învaţă mai repede. Această sarcină, deÅŸi poate fi foarte dificilă, este din ce în ce mai necesară, apreciază experÅ£ii, întrucât "necesită planificare ÅŸi pregătire suplimentară la fiecare lecÅ£ie, pentru a asigura sarcini multiple elevilor care progresează în moduri diferite".
Este de remarcat totuÅŸi că profesorii care au participat la activităţi de dezvoltare profesională utilizează în mod frecvent metodele care implică activităţi în grup restrâns ÅŸi pe cele care implică proiecte a căror finalizare necesită cel puÅ£in o săptămână, dar ÅŸi proiectele care implică utilizarea TIC (tehnologia informaÅ£iei ÅŸi a comunicaÅ£iilor). Metodele active de predare sunt în strânsă legătură cu disciplina la clasă. "Metodele de predare care implică activităţi în grupuri restrânse, activităţi de învăţare bazate pe proiecte sau activităţi practice sau de învăţare prin experienÅ£a proprie facilitează participarea elevilor, promovând astfel o atmosferă pozitivă la clasă. Dacă este utilizată în mod eficient, tehnologia poate de asemenea să promoveze învăţarea practică ÅŸi participarea activă a elevilor", se mai arată în Raportul naÅ£ional privind TALIS 2013 întocmit de CNEE.
În ceea ce priveÅŸte evaluarea, profesorii susÅ£in că utilizează o multitudine de metode de evaluare, însă într-o mare măsură se utilizează observarea frecventă a elevilor însoÅ£ită de feedback imediat. 33% dintre cadrele didactice din România au declarat că acordă un feedback scris, iar 58% au declarat că solicită frecvent elevilor să răspundă în faÅ£a clasei. (Ziarul Lumina)
