Mai mult de jumătate din localităţile din România nu reuşesc ca din veniturile proprii, taxe şi impozite locale, să-şi plătească măcar angajaţii din primării. În ultimii opt ani, de la recensământul din 2002 şi până la începutul anului 2010, numărul de oraşe a crescut de la 265 la 320, iar cel de comune de la 2.686 la 2.860, scrie Adevarul.
Raportat la anul 1990, numărul de localităţi din România a crescut în ritm alert.
Faţă de anul 1989, numărul de unităţi administrativ-teritoriale a crescut cu aproximativ 30 la sută. În mod nejustificat aş spune, pentru că, de la un număr de 23 de milioane de locuitori, acum 20 de ani, acum avem 21 de milioane. Deci, numărul populaţiei a scăzut, iar cel al localităţilor a crescut", a declarat, pentru Adevărul, Vasile Gherasim, doctor în sociologie urbană.
Urbanizare forţată
Începând din 1968, viziunea administrativă a puterii comuniste a fost orientată către dezvoltare urbană şi reducerea decalajului dintre sat şi oraş. În acest context au dispărut sute de localităţi, ele fiind ori reconstruite, ori strămutate şi alipite altor unităţi administrative. Aşa au apărut oraşele muncitoreşti şi comunele de tip nou. Dezvoltarea lor a depins de economia centralizată.
După 1990, multe din aceste localităţi "model" au dat faliment, la propriu. Chiar dacă dezvoltarea administrativă a fost mai mult pe hârtie decât în realitate, în ultimii 20 de ani, sute de sate au devenit comune, iar zeci de comune oraşe. O urbanizare mult mai rapidă decât pe timpul lui Ceauşescu.
S-a ajuns la situaţii cel puţin penibile, unde comune nou-înfiinţate au o populaţie de puţin peste 100 de locuitori, iar unele oraşe abia numără 5.000 de suflete. Colectarea taxelor şi impozitelor în aceste comunităţi nu acoperă nici măcar salariul angajaţilor primăriilor, lipsa de fonduri fiind cârpită cu bani de la bugetul de stat.
Expansiune
De la referendumul din 2002 şi până acum, 55 de comune s-au transformat în oraşe, iar 178 de sate şi cătune au căpătat statutul de comună.
Administraţie mare, eficienţă scăzută
Pentru a diminua risipa de fonduri de la bugetul de stat, sociologii propun o reformă în administraţia localăTot mai multe localităţi din România au pretenţii financiare, însă din taxele şi impozitele colectate de unele primării nu sunt acoperite nici salariile personalului administrativ.
Cheltuielile din administraţie sunt mai mari decât taxele şi impozitele colectate. Nu este o noutate. În timp ce la nivel declarativ se vorbeşte despre eficientizarea administraţiei locale, în realitate apar permanent găuri negre care toacă banul public. Şi asta în condiţiile în care aparatul administrativ a fost umflat fără a se lua în calcul riscurile ce pot apărea.
"În ultimii 20 de ani, numărul comunelor şi al oraşelor din România a crescut cu peste 30 %. Şi asta în condiţiile în care numărul locuitorilor a scăzut de la 23 de milioane în 1989 la aproape 21 de milioane acum. Unităţile astea administrative nu strâng nici măcar banii de salarii şi utilităţi. În ele se duc banii de la bugetul de stat", explică fenomenul, Vasile Gherasim, doctor în sociologie urbană.
Statistică
2002, oraşe şi municipii - 265
2010, oraşe şi municipii - 320
2002, comune - 2.686
2010, comune - 2.860.
Cât ne costă primăriile anul acesta
Analiza administraţiei locale de anul trecut a arătat că numai 711 unităţi administrativ-teritoriale din cele peste 3.200 au reuşit să-şi plătească angajaţii din veniturile proprii.
Bugetul de stat pe 2011 prevede sume destul de mari pentru susţinerea financiară a primăriilor care nu-şi pot suporta singure cheltuielile administrative şi de personal. Concret, mii de primării vor fi subvenţionate pentru a plăti chirii şi salarii. Potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, numai din cota din Taxa pe Valoarea Adăugată vor fi transmise administraţiilor locale, în acest an, peste
13 miliarde de lei, adică 3,1 miliarde de euro.
Conform estimărilor MAI, aproape 500 de milioane de euro din această sumă sunt destinate "pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor". Concret, aceste sume vor acoperi salarii, chirii şi plata utilităţilor. Tot pentru salarii, administraţiile locale vor mai primi de la bugetul de stat alte peste trei milioane de euro din impozitul pe venitul estimat în 2011.
Alte 2,5 miliarde de euro din banii de pe Taxa pe Valoarea Adăugată vor ajunge de la bugetul de stat către comune, oraşe şi judeţe pentru a susţine alte cheltuieli locale, în afară de salarii.
Articol complet pe adevarul.ro
In judetul Botosani, conform ultimului recensamant, din 2002, doua orase figureaza in topul national, este vorba despre Saveni si Stefanesti.
