Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste 2000 de ani, continuu. Până în 1970, exploatarea s-a facut în subteran, prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.
Începând cu anul 1970, s-a trecut la exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate a scăzut în timp cu 120 metri. Exploatarea din cariera Cetate era de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie medie de 1,57 grame/tonă.
Minereul era transportat la un concasor din interiorul carierei Cetate, trecea printr-un puţ către un transportor subteran pe bandă rulantă şi apoi într-un al doilea puţ. De aici, minereul era transportat 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu ecartament îngust către un concasor secundar, situat lângă uzina de preparare Gura Roşiei. Minereul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie convenţională. Sterilele erau depozitate într-un mic iaz de decantare de lângă Gura Roşiei.
Concentratul era apoi transportat la Baia de Arieş, pentru obţinerea aurului prin cianurare. Deci, nu s-a folosit cianura la Roşia Montană. Mina veche a Statului de la Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost închisă în 2006, ca nerentabilă, şi dezafectată !, pentru a face loc proiectului RMGC.
Proiectul propus de RMGC (de fapt de Gabriel şi acceptat de Stat) la Roşia Montană a fost definitivat în forma cunoscută astăzi în anul 2001 ! El este gigantic, prevede exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât exploatarea statului în mina veche) , timp de 16 ani, în 4 cariere deschise (mine) în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig situate în jurul centrului istoric al comunei Roşia Montană. Centrul istoric este monument istoric, şi are 43 de case monument istoric (localitatea a înflorit când aurul aparţinea proprietarilor de teren, nu statului !). Proiectul prevede folosirea a 1.581.760 tone de subtanţe periculoase (din care 192.000 tone de cianură de sodiu), sterilele fiind depozitate într-un iaz de decantare de 300 ha, cu un baraj înalt de 180 m, situat peste satul Corna din comuna Rosia Montană, la 2 km de Abrud. Proiectul va oferi în medie 217 locuri de munca (conform studiului comandat de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. în 2003 , care se afla pe site-ul lui Gabriel, dar a fost retras !). Sumele vehiculate de RMGC ca beneficiu pentru România sunt total exagerate şi cresc an de an, ca să impresioneze şi să convingă să fie acceptat proiectul. Analizat din toate punctele de vedere, proiectul RMGC nu este însă de interes naţional, după cum Grupul nostru a demonstrat, cu argumente, din 2002 încoace!
Este uimitor (?) cum o afacere începută oficial la 4 septeptembrie 1995 printr-un contract de cooperare semnat între actuala Minvest şi o companie a lui Frank Timiş, probabil (căci Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, companie canadiană, cotată la bursa din Toronto) şi filiala sa Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey pe scurt, companie englezească) au fost înregistrate în registrul companiilor abia la 28.05.1996), afacere care avea în vedere aurul din iazul de decantare de lângă Gura Roşiei, să devina prin "rostogolire" proiectul minier gigantic promovat agresiv în media până în ziua de astăzi.
Amintim istoria lui (şi adiacent a altor proiecte), pe scurt:
- La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat deci un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest
– S.A. , Minvest in continuare) şi actuala Gabriel (?) – pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei (lângă Roşia Montană).
- Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited ("Gabriel Jersey") ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată "Gabriel Resources Ltd." ("Gabriel") şi cotată imediat la bursă – simbol GBU pe bursa din Vancouver, iniţial; preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş. Data de 28 mai 1996 figurează în documente ca data înregistrării companiilor "Gabriel" (Canada) şi "Gabriel Jersey" (Marea Britanie).
Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover).
- Pe 7 iunie 1997, s-a format Euro Gold: Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva ("Regia Deva"): şi trei acţionari minoritari: CARTEL BAU – S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. ("Euro Gold") (actuala Rosia Montana Gold Corporation – RMGC) (Gabriel Jersey 65%, Regia Deva 33,8% şi cei trei acţionari câte 0,4%); proprietăţile incluse în înţelegerea 2Romanian Properties" sunt Roşia Montană şi Bucium. Gabriel a contribuit cu 357.000 USD pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: "Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor" (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).
- Pe 26 iulie 1997, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de Încorporare şi Articol de Asociere între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank Timiş) (60%), Regia Deva (38,5%) şi aceleaşi trei companii miniere CARTEL BAU – S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în înţelegere sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes – n.a.). "Regia este de acord ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data aceea -n.a.), să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu putinţă, în termenul prevăzut de lege."(Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3339/1998).
- Pe 8 dec. 1997, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the "Castle Europa Agreement") să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de 425.000 USD. Castle Europa este o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este de tipul "related party transaction", deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.) este acţionar principal al Castle Europa. Conform cu "Castle Europa Agreement", Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu 355.000 USD, pentru ca aceasta să-şi plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold.
- Pe 16 martie 1998 este publicată Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele:
"Resursele minerale … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român!" (Art. 1), "Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive…"(Art. 9(1), "Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani…" (Art. 9 (3)), "Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive …" (Art. 10 (1)), "Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani." (Art. 10 (4)), "Prevederile licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia" (Art. 11 (2)), "În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului."(Art. 15).
- În 26 martie 1998, Gabriel a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes. Activităţile lui Gabriel au loc în două companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold Resources S.A. şi Deva Gold S.A. Prin subsidiara sa Gabriel Jersey, Gabriel deţine 65% din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar prin subsidiara sa Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes.
- Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului "Minvest" – S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva.
- În 1999, printr-o majorare de capital, Gabriel şi-a mărit participarea la Euro Gold în proiectele sale la Roşia Montană şi Bucium de la 65 % la 80%, ca rezultat al terminării studiului de fezabilitate; Regia Deva a coborât participarea sa la 19,31%. Gabriel a "fost capabil" să extindă mărimea (perimetrul n.a.) celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiţionale. În 1999, Gabriel a achiziţional 2 proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României.
- În 1999, au fost emise de guvern Licenţe de exploatare lui Minvest ca titular (ca să exploateze) şi lui RMGC ca şi companie afiliată (ca să exploreze !) – pentru mina veche a Statului (400.000 tone minereu anual, din cariera deschisă în masivul Cetate) – şi lui Deva Gold ca şi companie afiliată – pentru minele vechi ale Statului de la Certej, Zlatna şi Bolcana. Licenţa de exploatare pentru Roşia Montana are numărul 47/1999 şi este deci o licenţă mixtă, de exploatare şi explorare, contrar legii. Peste tot se afirmă că Licenţa 47 este pentru proiectul Roşia Montană, ceea ce este fals, deoarece proiectul nu era definitivat încă la acea dată !!! La fel se întâmplă cu celelalte licenţe. Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul "pentru proiectul Roşia Montană" lui RMGC şi titlul 2pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana" lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un plan de închidere lui Minvest; Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) va trebui să consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare.
- În 1999, au fost emise Licenţe de explorare lui Minvest ca titular "pentru proiectul Bucium" şi "pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti".
- În 2000 , se modifică denumirea societăţii din EURO GOLD RESOURCES – S.A. în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com )
- În decursul anilor 1999-2001, cele 6 licenţe (4 de exploatare (Roşia Montană, Certej, Zlatna, Bolcana şi 2 de explorare) au fost transferate de la Minvest către RMGC sau Deva Gold respectiv (ca să exploreze pentru proiectele lor noi), Minvest rămânând companie afiliată în cazul licenţelor de exploatare (ca să exploateze minele vechi) (un fel de "preluare inversă"). Să observăm că prin aceste transferuri, aprobate de ANRM, participarea Statului (prin Minvest) a scăzut de la 100% la nici 20% (în RMGC) !
- În 15 februarie 2000, Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields. În 13 iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.
- În octombrie 2002, pe baza licenţei de exploatare 47/1999 pentru mina veche, RMGC a depus (ilegal, credem) documentaţia necesară declanşării procedurii de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul său, cu 4 mine, neaprobat încă (pentru care nu există licenţă de exploatare pentru el !!). Documentaţia a inclus şi documentul numit "Proiectul Roşia Montană. Descrierea Proiectului" [DP], de 54 pagini, care prevedea în graficul general depunerea în ianuarie 2003 a "Raportului asupra studiului de impact social şi asupra mediului (EIA)"; în urma acestui Raport, după informări şi consultări publice, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor ar fi trebuit să decidă dacă să emită sau nu acordul de mediu. Dar RMGC nu a depus la termenul stabilit EIA; mai mult, în urma opoziţiei la proiect a asociaţiei Alburnus Maior a proprietarilor din Roşia Montană şi Bucium (www.rosiamontana.org), a Bisericii catolice şi a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din România, a rapoartelor negative complexe ale Academiei Române din martie şi mai 2003 (www.acad.ro) şi ale Grupului pentru salvarea Roşiei Montane al Academiei de Studii Economice din august 2002 şi mai 2003, în urma protestelor ICOMOS şi a peste 1000 istorici şi arheologi din întreaga lume, în urma protestelor organizaţiilor ecologiste şi a ONG-urilor, RMGC şi-a retras pe ascuns în iunie 2003 documentaţia depusă în octombrie 2002.
- Pe 27 martie 2003, este publicată noua Lege a Minelor nr. 85, care în mare măsură păstrează prevederile din Legea 61, dar aduce în plus unele precizări importante; de exemplu, Art. 25 modifică Art. 15 din Legea 61 astfel: "În limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului." Să observăm că licenţa mixtă (de exploatare şi explorare a aceluiaşi minereu) pentru Roşia Montană nu ar mai fi posibilă prin Legea minelor 85, datorită Art. 25, dar şi Art. 11 !
- În dec. 2004, RMGC a depus din nou documentaţia pentru obţinerea acordului de mediu, tot pe baza licenţei de exploatare 47 !, când a prezentat public noul document Memoriu de prezentare a proiectului [MPP], de 204 pagini. Gabriel a promis să prezinte "Raportul asupra studiului de impact social şi asupra mediului", ca ultimă fază a procedurii de obţinere a acordului de mediu, în martie 2006. Se observă că se doreşte obţinerea acordului de mediu înaintea eliberării noii licenţe de exploatare, pentru proiect.
- În 2006, toate minele statului au fost închise, ca nerentabile, dar licenţele de exploatare pentru Roşia Montană (nr. 47) şi pentru Certej au rămas încă active, în folosul comercial al lui RMGC şi Deva Gold (adică Gabriel şi European Goldfields), până la obţinerea licenţelor noi! Se menţine voit, credem, de către ANRM, RMGC şi Deva Gold, confuzia că licenţele de exploatare vechi sunt pentru proiectele noi !
- Prin majorările de capital ale RMGC din 2004 şi 2009, când Minvest a fost împrumutată de Gabriel ca să-şi poată plăti participarea sa la majorare, Minvest mai deţine practic doar 0,02% în RMGC, după calculele noastre!
- Din 2009, redevenţa este de 4%, în loc de 2% (în bani, nu în natură (aur, argint etc.) !).
- Din 2009, Gabriel deţine, prin subsidiara ROM AUR S.R.L., şi o licenţă de explorare la Băişoara.
- Din iulie 2011, RMGC mai are doar 2 acţionari: Gabriel Jersey 80,69% şi Minvest 19,31% (practic 0,02%) !!!
- Din 1996 până astăzi, RMGC (Gabriel) tot explorează la Roşia Montană – o zonă cunoscută geologilor de multă vreme. Şi are tot interesul să continue să exploreze, pentru că din emisia de acţiuni pe bursa din Toronto, pe seama aurului din România, ies bani şi pentru explorare şi pentru un trai foarte bun pentru unii, după cum se vede din analiza recentă pe care a făcut-o Grupul nostru ("Calul troian la Roşia Montană", aprilie 2011).
Trebuie să lămurim un lucru, pentru a înţelege de ce credem că sunt nereguli cu proiectele RMGC şi Deva Gold: Conform Legii Minelor 61/1998 şi Legii Minelor 85/2003, un proiect minier se dezvoltă (pregăteşte) pe baza unei licenţe de explorare (obţinută prin concurs public de oferte !), exclusivă, valabilă 5 – maximum 8 – ani, când titularul face explorări pe perimetrul atribuit prin licenţa de explorare. Dacă titularul proiectului consideră ca merită să treacă la exploatarea zăcământului explorat pe perimetrul respectiv, atunci titularul cere şi va primi (în anumite condiţii) o licenţă de exploatare, exclusivă, valabilă minimum 20 de ani, pe baza căreia poate să treacă la exploatarea, pe un perimetru de exploatare fixat, a zăcamântului explorat. Perimetrul unei licenţe de exploatare nu poate fi modificat, cel al unei licenţe de explorare poate fi micşorat. Acordul de mediu este cerut de lege pentru a trece la execuţia lucrărilor prevăzute în licenţa de exploatare.
Ori, Gabriel, o companie junior, care are doar explorare nu şi exploatare în obiectul său de activitate !, nu a participat la nici-un concurs public de ofertă; a fost "aleasă" de Stat pe nu ştim ce criterii şi a fost sprijinită constant. Sub licenţa de exploatare nr. 47/1999 (emisă de ANRM în 1998 pentru Minvest – şi pentru care Hotărârea de guvern este dată în 1999 – şi transferată lui RMGC în 2000) s-a făcut atât exploatare de către Minvest la mina veche, din masivul Cetate, cât şi (ilegal credem noi) explorare de către RMGC, pe acelaşi perimetru, perimetru care a fost modificat în timp (mărit de două ori şi micşorat o dată) în interesul RMGC, pentru explorare. Pentru moment, RMGC nu are deci licenţa de exploatare pentru proiect, dar a cerut (şi i s-a permis) acord de mediu pe baza licenţei vechi nr. 47/1999, obţinută de Minvest pentru mina veche, de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), închisă în 2006. Proiectul RMGC este deci dezvoltat (ilegal credem noi) pe baza licenţei de exploatare nr. 47/1999.
La fel de ilegale sunt – credem noi – şi celelalte trei proiecte bazate pe licenţe de exploatare la Certej, Zlatna şi Bolcana – mai nou, a rămas doar Certej – deţinute de Deva Gold. Proiectele bazate pe licenţe de explorare, Bucium şi Băiţa-Crăciuneşti, credem ca sunt ilegale datorită modificării prin mărire a perimetrelor.
Trebuie să mai lămurim un lucru: licenţa 47 (conţinutul ei) şi actele ei adiţionale sunt secrete (ca şi celelalte licenţe). ANRM şi Ministerul Industriilor (actualul Minister al Economiei şi Comerţului) au contat desigur pe acest lucru: societatea civilă nu va putea afla nimic. Din fericire, conform uzanţelor internaţionale (care nu se aplică la noi), Gabriel a pus pe site-ul său www.gabrielresources.com , în Rapoartele Anuale şi în Comunicate, multe informaţii pentru acţionarii săi; punând cap la cap aceste informaţii – ca într-un puzzle – am putut deduce conţinutul licenţei 47, am aflat de modificările perimetrului său, etc. Am avut la dispoziţie şi cele două documente [DP] şi [MPP] emise de RMGC şi unele documente publicate în Monitorul Oficial partea a IV-a.
În încheiere:
1. Toate minele de aur ale statului au fost închise în 2006 şi dezafectate, în aşteptarea "marilor investitori", dar licenţele de exploatare pentru Roşia Montană (RMGC) şi Certej (Deva Gold) mai figurează la ANRM ca licenţe de exploatare active, în favoarea RMGC şi Deva Gold., deşi ele nu sunt licenţe de exploatare pentru proiectele RMGC şi Deva Gold respectiv (au fost pentru minele vechi ale statului, închise acum).
2. Licenţa de explorare pentru Bucium a RMGC stă în aşteptare din 2007, când a expirat, ca să fie transformată în licenţă de exploatare, ceea ce se va întâmpla, conform înţelegerii, dacă proiectul Roşia Montană este acceptat (planul este că la Bucium deşeurile s-ar deversa tot în iazul de decantare din valea Cornei, prevăzut în proiectul Roşia Montană).
3. Dacă este aprobat proiectul Roşia Montană (RMGC), vor fi aprobate deci tacit şi proiectele Bucium (a RMGC) şi Băişoara (aparţinând lui Rom Aur S.R.L, subsidiară tot a lui Gabriel, ca şi RMGC) dar şi Certej (Certejul de sus, cum îi spun acum) (a lui Deva Gold) şi Băiţa (acum, a lui Mineral Mining) – toate în Munţii Apuseni.
4. Se impune desecretizarea acestor licenţe şi a anexelor lor, pentru a vedea amploarea premeditării afacerii.
5. În consecinţă, proiectul Roşia Montană trebuie oprit, cu orice preţ!
Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice
prof.univ.dr. Marin Andreica
prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
ec. ing. Gheorghe Manea
