Rugat insa de jurnalisti sa se pronunte cu privire la impactul exact pe care estimeaza ca il vor avea aceste masuri, seful BNR a evitat sa dea un raspuns concret, in schimb a aratat ca, daca ne uitam si la alti ani electorali, in campanii s-au luat masuri care dupa alegeri au fost schimbate.
"Intrebati istoria, pentru ca am mai trecut prin perioade electorale si dupa alegeri s-au luat anumite masuri. Noi, ca banca centrala, evitam sa facem comentarii. Sa le vedem promulgate (majorarile salariale, n.red.). (...) Sa va uitati in istorie, sa vedeti variante de a solutiona (astfel de probleme, n.red.)", a declarat joi Mugur Isarescu, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, impactul acestor masuri va putea fi detaliat numai dupa ce va exista configuratia bugetara pe 2017, pentru a vedea cum se vor inscrie in constructia bugetara.
"Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economistii, discutam pe baza de cifre, pe care in acest moment nu le avem", a explicat Isarescu.
Mai multe voci din Guvern, inclusiv premierul Dacian Ciolos, au avertizat ca majorarile salariale votate in Parlament risca sa duca deficitul bugetar inspre 4% anul viitor, fapt ce ar avea consecinte grave asupra romanilor. De altfel, Guvernul a atacat la Curtea Constitutionala legea votata de alesi.
Seful Bancii Nationale a spus ca Guvernul ar trebui sa ia masuri pentru cresterea locurilor de munca, punctand faptul ca odata cu cresterea economiei in primul semestru s-a restrans oferta de forta de munca.
In prima jumatate a acestui an, economia romaneasca a avansat cu 5,2%, nivel peste estimari. In acest context, cresterea semnificativa a angajarilor reduce pentru companii numarul optiunilor pe piata muncii, a avertizat guvernatorul, potrivit News.ro.
"Se observa o restrangere a ofertei excedentare de forta de munca, in contextul unui ritm robust de crestere a angajarilor. In plus, dinamica crescuta a productiei industriale se reflecta si ea la nivelul angajarilor", a spus Isarescu.
