Universitatile isi redeschid portile si studentii incep, de luni, cursurile. Problema locurilor de cazare, care se aduce in discutie la fiecare inceput de toamna, ramane de actualitate, insa noul an universitar vine si cu mai multe modificari.

Locurile in universitati sunt mai putine, taxele mai mari, iar tinerii trebuie sa sustina examen atat pentru admiterea la facultate, cat si pentru obtinerea unei diplome de licenta.

 Dupa al doilea an cu rezultate dezastruoase la examenul de Bacalaureat, Ministerul Educatiei a scos la concurs mai putine locuri in facultati. Daca, in 2011, 60.000 de tineri puteau deveni studenti, in acest an MECTS a solicitat doar 45.887 de locuri in facultatile de stat, potrivit unui document oficial al ministerului.

Admiterea pe baza de dosar, o amintire

 Cum unele facultati sunt mai de calitate decat altele, tinerii au trebuit sa demonstreze ca isi merita locul si ca sunt mai buni decat alti zece (plus sau minus) absolventi de liceu.

 Pana acum, universitatile de prestigiu aveau grija sa-i separe pe studenti inca dinainte sa puna piciorul in sala de curs, in vreme ce facultatile care nu se bucura de acelasi succes in randul absolventilor de liceu recurgeau la admiterea pe baza de dosar, sperand ca se vor inscrie suficienti doritori cat sa poata exista, inca un an, ca institutie de invatamant.

 Din acest an, insa, admiterea pe baza de dosar a devenit o amintire. Asadar, notele si mediile din liceu n-au mai contat la admiterea la facultate. Argumentul suprem pentru aceasta masura a fost ca admiterea cu dosar era una nedreapta, atata timp cat exista mari diferente intre licee, atata timp cat sunt licee in care poti lua note mari fara sa inveti mare lucru si sunt alte licee la care copilul trudeste din greu pentru un opt.

 Probele de admitere au constat in proba orala sau scrisa, pentru testarea cunostintelor si a capacitatilor cognitive si, in functie de optiunea facultatilor, au putut fi luate in considerare notele de la probele de Bacalaureat sau media de la Bacalaureat.

Taxe mai mari

 Dupa ce tanarul s-a vazut totusi admis la facultate, dar nu a reusit sa ocupe un loc bugetat, acum va trebui sa scoata mai multi bani din buzunar pentru a-si acoperi taxele de scolarizare.

 Din aceasta toamna au parte de educatie gratuita mai putini studenti. Ceilalti vor plati un anumit procent din suma de scolarizare sau integral.

 Incepand cu anul universitar 2012-2013, studentii nu mai primesc locuri bugetare, ci granturi de studiu. Ministerul ofera unei universitati o suma de bani si aceasta este libera sa o administreze dupa bunul sau plac. Fiecare institutie poate sa decida numarul de studenti pe care ii finanteaza, ce valoare din grant si pe ce criterii.

 Vor exista universitati care vor primi 1.000 de granturi si vor finanta 1.000 de studenti. In alte universitati se poate decide ca din cele 1.000 de granturi vor fi oferite 500 complete, iar celelalte fractionate.

Greu de intrat, si mai greu de iesit

 Regulile jocului se schimba si pentru examenul de licenta. Finalizarea studiilor se incheie cu examen de licenta sau cu examen de diploma, numai la universitati acreditate. Din acest an, studentii vor munci mai mult pentru a obtine o diploma, pentru ca sunt obligati sa sustina doua probe la examenul de licenta.

 Examenul de licenta are cate doua probe, decise de Senatul fiecarei universitati: prima consta in evaluarea cunostintelor fundamentale si de specialitate, in timp ce a doua proba consta in prezentarea si sustinerea lucrarii de licenta. Cel putin una dintre cele doua probe se desfasoara in fata unei comisii de examen, precizeaza documentul MECTS.

 Studentii care nu isi iau examenul de licenta din prima incercare mai au o sansa, pentru ca ordinul de ministru precizeaza ca pot fi (cel mult) doua sesiuni intr-un an.

 De asemenea, in cazul nepromovarii examenelor, acestea pot fi sustinute intr-o sesiune ulterioara, insa cu plata unei taxe. Absolventii nepromovati pot cere totusi un certificat de studii universitare.

Perioada de sustinere a doctoratului, marita?

 Perioada de sustinere a doctoratului ar putea fi marita cu un an, dupa ce comisia de invatamant a Senatului a dat, marti, raport favorabil unui proiect de lege initiat de Mircea Grosaru, deputat din partea Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale.

 "Studiile de doctorat au, de regula, o durata de trei ani. In situatii speciale, cand tematica abordata necesita o perioada mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi marita cu un unul sau doi ani, cu aprobarea Senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat se poate face in termen de maximum patru ani de la terminarea studiilor universitare de doctorat, cu acordul Senatului universitar si al conducatorului de doctorat", se arata in forma aprobata de Camera Deputatilor.

Ziare.com