Aproape 60 de secretari de stat, în jur de 120 de preşedinţi de agenţii, toţi cu cabinetele, secretarii personali şi consilierii lor, adică alţi 1.250 de oameni de partid. Pe lângă ei, 85 de prefecţi şi subprefecţi, 160 de şefi în companii naţionale, peste 1.200 de directori în deconcentrate. Aşa arată, în linii mari, eşalonul al doilea al guvernului, disputat de filialele USL.
Bătaia pentru secretarii de stat
Prima miză a începutului de an sunt secretarii de stat. Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu şi-au instalat deja primul om din noul val: Sevil Shhaideh la Dezvoltare şi Administraţie, ministerul lui Liviu Dragnea. Ar vrea însă mai mult. Pe "Valerică (Valentin Preda, fost secretar de stat de la Transporturi, n.red.) un băiat care a performat", spune Mazăre, "şi, evident, turismul". "Nu cred că despre turism, după 12 ani în care m-am ocupat, poate să vină altcineva din România că ar fi în stare să facă mai bine. Vrem secretar de stat", şi-a pus liderul PSD Constanţa din start cererile pe masă.
Deocamdată însă, singurii siguri pe posturi sunt Anghel Andreescu, Bogdan Tohăneanu şi Constantin Cătălin Chiper, păstraţi la Interne, liberalul Septimiu Buzaşu, menţinut de Relu Fenechiu la Transporturi, PSD-istul Bebe-Viorel Ionică, deţinătorul licenţei Antena 1 Târgu Jiu şi a ziarului Gorjeanul, care rămâne secretar de stat la Ministerul Societăţii Informaţionale, Gigel Paraschiv, susţinut de Ecaterina Andronescu pentru a continua la Educaţie, alături de UDMR-istul Andrei Kiraly, păstrat şi el.
Pe loc va rămâne şi George Ceamba la Departamentul de Afaceri Europene, coordonat însă direct de primul-ministru după ultimele retuşuri în guvern.
Pe lista de start, încă nedefinitivată de cabinetul Ponta II, fiecare ministru din cei 27 are doi secretari de stat de aceeaşi culoare politică. În ministere ca Transporturile, Finanţele sau Dezvoltarea este însă în discuţie suplimentarea cu încă un secretar de stat. Un altul figurează la SGG, iar premierul are şi el doi în subordine - unul dintre ei fiind purtătorul său de cuvânt, Andrei Zaharescu.
O mare bătălie se dă şi pentru companile de stat de la CNADNR, care se divizează în Autostrăzi (PSD) şi Drumuri Naţionale (PNL), la Transgaz şi Romgaz, dar şi pentru agenţiile sau autorităţile de la nivel central, ai căror şefi au rang de secretar sau subsecretar de stat.
Dintre cele mai râvnite agenţii, AAAS (fostul AVAS), Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Garda Financiară, Apele Române, Romsilva, Loteria Naţională ar urma să revină PNL, pe principiul ministerelor monocolore. PSD îşi asigură în schimb Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Compania Naţională de Investiţii, grosul CNADNR, adică Autostrăzile, Poşta Română, companiile din energie, plus şefia DGIPI, serviciul de informaţii al Ministerului de la Interne, trecută direct în pixul premierului.
În acest ultim caz, premierul a decis menţinerea în funcţie a lui Gelu Marin Oltean.
În total, în jur de 110 agenţii şi autorităţi naţionale, peste 10 institute de cercetare şi 83 de companii de stat. Deocamdată. Ajustări încă se mai fac însă în ministere.
"Eu vreau să împart Compania de Drumuri. Propun să fie o companie pentru construcţii de drumuri şi una pentru întreţinere şi reparaţii. Dar numărul de salariaţi nu se va mări", a explicat pentru gândul ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, care a şi început schimbarea de gardă. La Autoritatea de management POS-T, care supervizează banii europeni cheltuiţi în Transporturi l-a numit pe Marcel Boloş, fost secretar de stat la Dezvoltare, teren dominat acum de PSD. La Aeroporuri Bucureşti, pe de altă parte, l-a readus în funcţie pe Cornel Poteraşu, demis în august în urma scandalul apărut după uciderea studentei japoneze. "Poteraşu nu a fost implicat în acel incident. Paza o asigură MAI. Până la proba contrarie, am încredere în Poteraşu", îşi justifică Fenechiu decizia.
Mai vechiul acord cu FMI obliga executivul să cedeze locurile oamenilor de partid din vârful companiilor de stat pentru a fi numiţi manageri privaţi. Principiul se va aplica, dar selectiv. "Managementul privat e o soluţie pentru anumite tipuri de companii care au legătură cu sistemul concurenţial. Pentru Compania de Drumuri de exemplu nu văd ce să facă un manager privat. Nici la Metrorex nu e concurenţă, dar e o cu totul altă abordare. Metrorex ar putea avea manager privat", a adăugat Relu Fenechiu, care are în subordine, alături de Varujan Vosganian la Economie şi Constantin Niţă la Energie, printre cele mai multe companii de stat.
3.300 de posturi la dispoziţia partidelor
Fiecare din cele peste 110 agenţii are preşedinte, dar şi câte doi vicepreşedinţi. La fel, în cele 83 de companii de stat, deocamdată, posturile de directori sunt dublate de cele de adjunct. Mai puţin vizibile, dar la fel de râvnite sunt funcţiile de consilier personal aferente fiecărui demnitar.
Premierul are, spre exemplu 13 oameni în aparatul personal, un vicepremier are dreptul la 8 conislieri, iar cei 27 de miniştri plus secretarul general al guvernului au, la rândul lor, cabinete cu câte 13 angajaţi, veniţi de regulă pe linie de partid: şefi de cabinete, consilieri, secretari personali. În total, 364 de oameni de partid, cărora li se adaugă alţi 850 din aparatele de lucru ale celor 57 de secretari de stat plus ale asimilaţilor acestora şefi de agenţii. Nu mai puţin de 1.250 de posturi ocupate politic.
Li se adaugă şefii celor 95 de spitale sau case de asigurări pentru sistemele speciale, încă subordonate central, cu adjuncţii lor, cei 17 secretari generali din ministere, dar şi prefecţii şi subprefecţii, plus 1.200 de directori executivi şi adjuncţi în deconcentrate, oficial funcţionari publici, în practică numiţi politic. Cu totul, în jur de 3330.
"Eu n-am făcut astfel de calcule. Dar, în opinia mea sunt poziţii în fiecare minister care trebuie să se schimbe o dată cu ministrul şi sunt şi funcţiile publice unde trebuie să rămână specialiştii. Eu asta voi face", spune Relu Fenechiu.
Case de la stat inclusiv pentru şefii mai mici
Cei care vin să blindeze aparatul politic al guvernului, pe lângă cei aproximativ 70.000 de functionari publici câţi sunt acum la nivel central, au dreptul inclusiv la locuinţe de serviciu.
Prin ordonanţa de reorganizare adoptată în prima şedinţă a cabinetului Ponta II, pe lângă miniştrii şi secretarii de stat care puteau primi până acum case temporare în Bucureşti, au primit acelaşi drept "conducătorii instituţiilor publice din cadrul administraţiei publice centrale, şefi de departamente şi persoanele încadrate pe funcţii din cabinetul demnitarului în cadrul autorităţilor publice".
Sursa: gandul.info
