Aproape 60 de secretari de stat, în jur de 120 de preÅŸedinÅ£i de agenÅ£ii, toÅ£i cu cabinetele, secretarii personali ÅŸi consilierii lor, adică alÅ£i 1.250 de oameni de partid. Pe lângă ei, 85 de prefecÅ£i ÅŸi subprefecÅ£i, 160 de ÅŸefi în companii naÅ£ionale, peste 1.200 de directori în deconcentrate. AÅŸa arată, în linii mari, eÅŸalonul al doilea al guvernului, disputat de filialele USL.
Bătaia pentru secretarii de stat
Prima miză a începutului de an sunt secretarii de stat. Radu Mazăre ÅŸi NicuÅŸor Constantinescu ÅŸi-au instalat deja primul om din noul val: Sevil Shhaideh la Dezvoltare ÅŸi AdministraÅ£ie, ministerul lui Liviu Dragnea. Ar vrea însă mai mult. Pe "Valerică (Valentin Preda, fost secretar de stat de la Transporturi, n.red.) un băiat care a performat", spune Mazăre, "ÅŸi, evident, turismul". "Nu cred că despre turism, după 12 ani în care m-am ocupat, poate să vină altcineva din România că ar fi în stare să facă mai bine. Vrem secretar de stat", ÅŸi-a pus liderul PSD ConstanÅ£a din start cererile pe masă.
Deocamdată însă, singurii siguri pe posturi sunt Anghel Andreescu, Bogdan Tohăneanu ÅŸi Constantin Cătălin Chiper, păstraÅ£i la Interne, liberalul Septimiu BuzaÅŸu, menÅ£inut de Relu Fenechiu la Transporturi, PSD-istul Bebe-Viorel Ionică, deÅ£inătorul licenÅ£ei Antena 1 Târgu Jiu ÅŸi a ziarului Gorjeanul, care rămâne secretar de stat la Ministerul Societăţii InformaÅ£ionale, Gigel Paraschiv, susÅ£inut de Ecaterina Andronescu pentru a continua la EducaÅ£ie, alături de UDMR-istul Andrei Kiraly, păstrat ÅŸi el.
Pe loc va rămâne ÅŸi George Ceamba la Departamentul de Afaceri Europene, coordonat însă direct de primul-ministru după ultimele retuÅŸuri în guvern.
Pe lista de start, încă nedefinitivată de cabinetul Ponta II, fiecare ministru din cei 27 are doi secretari de stat de aceeaÅŸi culoare politică. În ministere ca Transporturile, FinanÅ£ele sau Dezvoltarea este însă în discuÅ£ie suplimentarea cu încă un secretar de stat. Un altul figurează la SGG, iar premierul are ÅŸi el doi în subordine - unul dintre ei fiind purtătorul său de cuvânt, Andrei Zaharescu.
O mare bătălie se dă ÅŸi pentru companile de stat de la CNADNR, care se divizează în Autostrăzi (PSD) ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale (PNL), la Transgaz ÅŸi Romgaz, dar ÅŸi pentru agenÅ£iile sau autorităţile de la nivel central, ai căror ÅŸefi au rang de secretar sau subsecretar de stat.
Dintre cele mai râvnite agenÅ£ii, AAAS (fostul AVAS), Oficiul ParticipaÅ£iilor Statului ÅŸi Privatizării în Industrie, Garda Financiară, Apele Române, Romsilva, Loteria NaÅ£ională ar urma să revină PNL, pe principiul ministerelor monocolore. PSD îÅŸi asigură în schimb Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în ConstrucÅ£ii, Compania NaÅ£ională de InvestiÅ£ii, grosul CNADNR, adică Autostrăzile, PoÅŸta Română, companiile din energie, plus ÅŸefia DGIPI, serviciul de informaÅ£ii al Ministerului de la Interne, trecută direct în pixul premierului.
În acest ultim caz, premierul a decis menÅ£inerea în funcÅ£ie a lui Gelu Marin Oltean.
În total, în jur de 110 agenÅ£ii ÅŸi autorităţi naÅ£ionale, peste 10 institute de cercetare ÅŸi 83 de companii de stat. Deocamdată. Ajustări încă se mai fac însă în ministere.
"Eu vreau să împart Compania de Drumuri. Propun să fie o companie pentru construcÅ£ii de drumuri ÅŸi una pentru întreÅ£inere ÅŸi reparaÅ£ii. Dar numărul de salariaÅ£i nu se va mări", a explicat pentru gândul ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, care a ÅŸi început schimbarea de gardă. La Autoritatea de management POS-T, care supervizează banii europeni cheltuiÅ£i în Transporturi l-a numit pe Marcel BoloÅŸ, fost secretar de stat la Dezvoltare, teren dominat acum de PSD. La Aeroporuri BucureÅŸti, pe de altă parte, l-a readus în funcÅ£ie pe Cornel PoteraÅŸu, demis în august în urma scandalul apărut după uciderea studentei japoneze. "PoteraÅŸu nu a fost implicat în acel incident. Paza o asigură MAI. Până la proba contrarie, am încredere în PoteraÅŸu", îÅŸi justifică Fenechiu decizia.
Mai vechiul acord cu FMI obliga executivul să cedeze locurile oamenilor de partid din vârful companiilor de stat pentru a fi numiÅ£i manageri privaÅ£i. Principiul se va aplica, dar selectiv. "Managementul privat e o soluÅ£ie pentru anumite tipuri de companii care au legătură cu sistemul concurenÅ£ial. Pentru Compania de Drumuri de exemplu nu văd ce să facă un manager privat. Nici la Metrorex nu e concurenţă, dar e o cu totul altă abordare. Metrorex ar putea avea manager privat", a adăugat Relu Fenechiu, care are în subordine, alături de Varujan Vosganian la Economie ÅŸi Constantin Niţă la Energie, printre cele mai multe companii de stat.
3.300 de posturi la dispoziţia partidelor
Fiecare din cele peste 110 agenÅ£ii are preÅŸedinte, dar ÅŸi câte doi vicepreÅŸedinÅ£i. La fel, în cele 83 de companii de stat, deocamdată, posturile de directori sunt dublate de cele de adjunct. Mai puÅ£in vizibile, dar la fel de râvnite sunt funcÅ£iile de consilier personal aferente fiecărui demnitar.
Premierul are, spre exemplu 13 oameni în aparatul personal, un vicepremier are dreptul la 8 conislieri, iar cei 27 de miniÅŸtri plus secretarul general al guvernului au, la rândul lor, cabinete cu câte 13 angajaÅ£i, veniÅ£i de regulă pe linie de partid: ÅŸefi de cabinete, consilieri, secretari personali. În total, 364 de oameni de partid, cărora li se adaugă alÅ£i 850 din aparatele de lucru ale celor 57 de secretari de stat plus ale asimilaÅ£ilor acestora ÅŸefi de agenÅ£ii. Nu mai puÅ£in de 1.250 de posturi ocupate politic.
Li se adaugă ÅŸefii celor 95 de spitale sau case de asigurări pentru sistemele speciale, încă subordonate central, cu adjuncÅ£ii lor, cei 17 secretari generali din ministere, dar ÅŸi prefecÅ£ii ÅŸi subprefecÅ£ii, plus 1.200 de directori executivi ÅŸi adjuncÅ£i în deconcentrate, oficial funcÅ£ionari publici, în practică numiÅ£i politic. Cu totul, în jur de 3330.
"Eu n-am făcut astfel de calcule. Dar, în opinia mea sunt poziÅ£ii în fiecare minister care trebuie să se schimbe o dată cu ministrul ÅŸi sunt ÅŸi funcÅ£iile publice unde trebuie să rămână specialiÅŸtii. Eu asta voi face", spune Relu Fenechiu.
Case de la stat inclusiv pentru ÅŸefii mai mici
Cei care vin să blindeze aparatul politic al guvernului, pe lângă cei aproximativ 70.000 de functionari publici câÅ£i sunt acum la nivel central, au dreptul inclusiv la locuinÅ£e de serviciu.
Prin ordonanÅ£a de reorganizare adoptată în prima ÅŸedinţă a cabinetului Ponta II, pe lângă miniÅŸtrii ÅŸi secretarii de stat care puteau primi până acum case temporare în BucureÅŸti, au primit acelaÅŸi drept "conducătorii instituÅ£iilor publice din cadrul administraÅ£iei publice centrale, ÅŸefi de departamente ÅŸi persoanele încadrate pe funcÅ£ii din cabinetul demnitarului în cadrul autorităţilor publice".
Sursa: gandul.info
