Potrivit istoricilor, manualul abundă în inexactităţi, toate de natură să alimenteze teoriile ÅŸovine care otrăvesc relaÅ£iile româno-maghiare.
"Este plin de inexactităţi şi de falsuri grosolane, cu care nici istoricii unguri serioşi nu pot fi de acord!!!", arată rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai", academicianul Ioan Aurel Pop, pentru Adevărul.
ReprezentanÅ£ii Ministerului EducaÅ£iei se spală pe mâini susÅ£inând că publicaÅ£ia nu este un manual, ci un material didactic auxiliar pentru cursul opÅ£ional "Istoria secuilor" ÅŸi, ca atare, nu au nicio responsabilitate în ceea ce priveÅŸte conÅ£inutul ÅŸi avizarea acestuia.
O analiză a acestui manual ne-a fost oferită de istoricul Marius Diaconescu, lector universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii din BucureÅŸti. Încă de pe foaia de titlu a cărÅ£ii, finanÅ£ate integral în România ÅŸi după care vor învăţa copiii secuilor din ÅŸcolile publice ale statului român, suntem informaÅ£i că acesta este un "manual ÅŸi ghid destinat elevilor din clasele a VI-a ÅŸi a VII-a din ÅŸcolile generale", elaborat sub patronajul Consiliului JudeÅ£ean Harghita.
În prefaţă este reiterat caracterul ÅŸtiinÅ£ific al lucrării: "Manualul trebuie să aibă baze strict ÅŸtiinÅ£ifice (să spunem clar: academice)". Pentru a conferi ÅŸi greutatea politică necesară, se subliniază că "acest manual a fost realizat la cererea ÅŸi din grija liderilor politici din judeÅ£ele Harghita ÅŸi Covasna". În finalul aceleiaÅŸi prefeÅ£e, după un citat celebru din Antichitate ("zarurile au fost aruncate"), este menÅ£ionat că manualul are un scop anume: "Cartea a pornit pe drumul propriu ca să-ÅŸi îndeplinească menirea".
Care este menirea acestui manual de istorie a secuilor adresat unor elevi de 12-14 ani? De ce este destinat claselor VI-VII? Este exact vârsta la care se modelează conÅŸtiinÅ£a, în care se formează Panteonul de eroi ÅŸi de modele. La această vârstă se clarifică din punct de vedere sentimental sensul cuvintelor "iubire" ÅŸi "ură".
Este vârsta la care începe să dispară inocenÅ£a copilăriei ÅŸi se formează caracterul viitorilor adolescenÅ£i. Nu întâmplător a fost ales acest segment de vârstă ca public-Å£intă de către promotorii acestei iniÅ£iative.
Orice cititor, indiferent cât de avizat este în domeniul istoriei, poate sesiza două direcÅ£ii fundamentale ale acestui manual finanÅ£at de statul român: promovarea ideii autonomiei prin exagerarea libertăţilor secuilor din epoca medievală ÅŸi cultivarea unei atitudini antiromâneÅŸti. Aceasta este "menirea" manualului ÅŸi, în acest scop, "zarurile au fost aruncate"!
Românii – slugile secuilor
Încă din secolul al XIX-lea s-au scris sute de pagini despre originea ÅŸi rolul românilor din Secuime. Potrivit acestui manual aprobat de Ministerul EducaÅ£iei de la BucureÅŸti, românii au venit ca slugi sau iobagi ca să îi servească pe secui ÅŸi aici ÅŸi-au găsit un cămin prosper.
Din cauza răscumpărării din iobăgie a secuilor de către principele Gabriel Bethlen s-ar fi creat un vid de forţă de muncă necesară nobililor, "astfel, locul secuilor dezrobiÅ£i trebuia completat cu slujitori veniÅ£i din altă parte. În conscripÅ£ia din 1614 găsim nu puÅ£ini iobagi care proveneau din Å¢ara Românească, Moldova sau FăgăraÅŸ din Ardeal. Colonizarea iobagilor români în Å£inutul secuiesc într-un procent semnificativ a început în prima parte a secolului al XVII-lea". (pag. 75).
Peste câteva pagini, într-un text recomandat ca lectură, este reiterată venirea românilor ca slugi ale secuilor: "Din secolul al XVIII-lea, când pe proprietăţile feudale secuieÅŸti, dar ÅŸi în gospodăriile secuieÅŸti libere mai înstărite oamenii supuÅŸi (iobagi, jeleri, slugi) nu proveneau dintre secuii decăzuÅ£i material (ca mai devreme), apar tot mai mulÅ£i iobagi ÅŸi jeleri români în conscripÅ£ii" (pag. 96).
Åži, totuÅŸi, dacă venirea românilor a început după 1600, oare de ce iezuitul Antonio Possevino afirma încă de la 1584 că printre secui sunt mulÅ£i români. Sau de ce în conscripÅ£iile militare ale secuilor, adesea invocate de aceÅŸti autori ai manualului, întâlnim deseori numele Oláh (Român)?
Jafurile ÅŸi crimele românilor în Secuime
După 1916, românii au devenit duÅŸmanii secuilor, se spune în carte. Armata regală română "a năvălit" (beözönlött) în Transilvania, iar
teritoriile invadate de trupele române au suferit pagube grave".
Armata română a devastat ÅŸi jefuit magazinele ÅŸi casele secuilor. Au fost ÅŸi "multe sute de victime civile" din rândul bătrânilor ÅŸi copiilor (pag. 135)! Autorii numesc rechiziÅ£iile specifice oricărui război drept jafuri dacă le face armata română, dar le consideră normale dacă le face armata austro-ungară sau germană.
Autorii nu argumentează cu nicio sursă istorică moartea acestora, pentru că nu există aÅŸa ceva. O altă fabulaÅ£ie introdusă în carte este cea privind lagărul de prizonieri de la Åžipote, din judeÅ£ul IaÅŸi. Potrivit autorilor manualului, în timpul retragerii, trupele române au luatîn masă“ localnicii ca ostatici (pag. 137).
În total, din comitatele secuieÅŸti "un număr de 17.000 de persoane au fost internate în tabăra de prizonieri de la Åžipote, însă din cauza condiÅ£iilor inumane abia 3.000 dintre acestia s-au întors acasă". Lagărul de la Åžipote a fost organizat pentru prizonierii de război ÅŸi acolo nu au fost internaÅ£i civili.
Posibil ca printre prizonierii unguri să fi fost ÅŸi ostaÅŸi secui, dar în orice caz nu în număr de 17.000! În lagăr au murit mulÅ£i prizonieri din cauza tifosului, boală care a decimat ÅŸi o mare parte a populaÅ£iei civile româneÅŸti refugiate în Moldova.
Mitul românilor invadatori
Armata română a intrat în Transilvania în decembrie 1918 conform unui mandat internaÅ£ional de menÅ£inere a păcii ÅŸi dezarmare, dar ÅŸi conform dorinÅ£ei noilor autorităţi româneÅŸti ardelene.
Această acÅ£iune este prezentată de autorii manualului ca o ocupaÅ£ie ÅŸi invazie românească, în timp ce acÅ£iunile secuilor pe frontul antiromânesc sunt elogiate: "IniÅ£ial, conducătorii armatei române de ocupaÅ£ie au colaborat cu administraÅ£ia comitatelor ÅŸi cu consiliile naÅ£ionale ungureÅŸti, însă în scurt timp au introdus cenzura, interdicÅ£iile de circulaÅ£ie nocturnă ÅŸi au ars presa din Ungaria" (pag. 139). Orice istoric ÅŸtie că, în condiÅ£ii de război, restricÅ£iile se aplică dintotdeauna ÅŸi pretutindeni în lume.
Românii, horthy ÅŸi secuii
Tot românii sunt vinovaÅ£i de criza economică izbucnită în secuime după septembrie 1940, când Transilvania de Nord a fost dată Ungariei de Germania nazistă ÅŸi de Italia fascistă. După evacuarea trupelor româneÅŸti în urma arbitrajului de la Viena, "în special în Å¢inutul secuiesc situaÅ£ia economică s-a înrăutăţit" prin inflaÅ£ie ridicată, dificultatea aprovizionării cu alimente ÅŸi prin creÅŸterea ÅŸomajului (pag. 151).
Regimul hortist nu a integrat economia locală din Secuime în economia Ungariei, ceea ce a determinat creÅŸterea preÅ£urilor, închiderea unor fabrici ÅŸi criză socială.
Dar, potrivit autorilor, tot românii sunt vinovaÅ£i pentru aceste probleme: "SituaÅ£ia a fost ÅŸi mai mult îngreunată de acÅ£iunile de evacuare ale autorităţilor româneÅŸti" (p. 152). Românii au avut la dispoziÅ£ie 15 zile pentru a evacua Transilvania de Nord, retragerea armatei ÅŸi a funcÅ£ionarilor s-au făcut în pripă, e greu de înÅ£eles ce anume puteau face pentru a îngreuna situaÅ£ia secuilor atât de tare, încât urmele să se resimtă patru ani.
Rămânând cu analiza în sfera autonomiei, se poate remarca absenÅ£a totală din manual a oricărei referiri la anularea autonomiei secuieÅŸti de către guvernul de la Budapesta în 1876.
"Manualul este plin de inexactităţi şi de falsuri grosolane"
Rectorul Universităţii "BabeÅŸ-Bolyai" din Cluj-Napoca, istoricul Ioan Aurel Pop, s-a declarat îngrozit de inexactităţile ÅŸi de falsurile istorice pe care le conÅ£ine manualul. "Citisem ÅŸi eu fragmente din acest manual ÅŸi m-am îngrozit, mai întâi ca istoric. Este plin de inexactităţi ÅŸi de falsuri grosolane (cu care nici istoricii unguri serioÅŸi nu pot fi de acord!)", a declarat academicianul Ioan Aurel Pop pentru Adevărul. Mai mult, acesta consideră că lozincile naÅ£ionaliste ÅŸi ÅŸovine din manual fac rău în principal secuilor, dar ÅŸi maghiarilor.
Cine a aprobat manualul?
Responsabilitatea privind conÅ£inutul ÅŸi publicarea cărÅ£ii despre istoria secuilor, distribuită câtorva mii de elevi care au ales să participe la cursul opÅ£ional pe această temă, este pasată între autorităţi.
ReprezentanÅ£ii Ministerului EducaÅ£iei susÅ£in că publicaÅ£ia nu este un manual, ci un material didactic auxiliar, pentru cursul opÅ£ional "Istoria secuilor", ÅŸi ca atare nu au nicio responsabilitate în ceea ce priveÅŸte conÅ£inutul ÅŸi avizarea acestuia.
La nivel local, atât timp cât există un aviz pozitiv al inspectorului de specialitate, ÅŸefii inspectoratelor spun că nu pot solicita retragerea materialului, în lipsa unui document oficial care să ceară acest lucru, venit de la minister, de la Academia Română sau altă instituÅ£ie avizată. "Acel material nu a trecut pe la Ministerul EducaÅ£iei ÅŸi nu are nici o aprobare de la noi, în mod greÅŸit s-a spus în presă acest lucru. Nu ÅŸtiu cine ar fi făcut-o, nu am văzut materialul. Åžtiu subiectul, dar nu ÅŸtiu ce scrie în material, însă, în orice caz nu este un manual, ca atare nu există vreun aviz al ministerului", a declarat ministrul EducaÅ£iei, Remus Pricopie.
Inspectorii ÅŸcolari din judeÅ£ele Covasna ÅŸi Harghita, unde a fost editată cartea, din banii celor două consilii judeÅ£ene, spun la rândul lor că nu e datoria lor să avizeze materialele didactice utilizate la cursurile opÅ£ionale, ci doar programa acestor cursuri.
"Cartea a fost editată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Harghita, editată şi finanţată de consiliile judeţene din Covasna şi Harghita. Noi nu am avut nicio intervenţie. Oricum, potrivit metodologiei, noi aprobăm doar programa şcolară", explică Keresztely Irma, şefa ISJ Covasna.
Cu acordul inspectorului de istorie din Harghita
Cartea a primit totuÅŸi un aviz de la inspectorul de specialitate, de istorie, de la Inspectoratul Åžcolar Harghita, care consideră în continuare că respectă normele ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi nu trebuie retrasă.
"Este un material extrem de util, ceva nou, un spirit nou, care arată obiectiv viaÅ£a cotidiană a oamenilor de aici. Este o carte despre istoria locală, care prezintă istoria ca atare, nu e nicio abatere de la adevărul istoric, am spus asta ÅŸi îmi asum răspunderea pentru această carte ideatic ÅŸi ca metodologie ÅŸi respectare a legislaÅ£iei", susÅ£ine Vanyolos Åžtefan Albert, inspectorul de istorie de la ISJ Harghita.
Profesorul a mai spus că lucrarea "nu lezează nici demnitatea umană, nici pe cea a românilor ÅŸi este în consens cu legislaÅ£ia română ÅŸi europeană", iar criticile aduse ei "sunt mai degrabă de natură politică".
De altfel, ÅŸi ÅŸefa ISJ Harghita este de părere că materialul nu poate fi retras atâta vreme cât încă are pe masă acest aviz pozitiv al inspectorului Vanyolos de istorie ÅŸi nicio altă instituÅ£ie competentă nu vine cu un contraraport.
"Însă Academia Română ar putea fi sesizată, iar în cazul în care se constată deturnarea adevărului istoric, academicienii ar putea să depună ÅŸi plângere penală împotriva celor care au pus lucrarea pe piaţă", au declarat pentru Adevărul surse din Ministerul EducaÅ£iei.
sursa: adevarul.ro
