Două acte normative, unul în stadiul de proiect, altul care ar trebui deja să intre în vigoare de la 1 iulie, zdruncină liniÅŸtea bancherilor români parcă mai serios decât lipsa cruntă de clienÅ£i neîndatoraÅ£i. Este vorba despre legea falimentului personal, repusă recent pe tapet de un grup de parlamentari, ÅŸi de legea clauzei abuzive care ar urma să capete puteri sporite odată cu apariÅ£ia unei modificări în Noul Cod de Procedură Civilă.
Bine că existe FMI care, se pare, a ÅŸi inclus, printre condiÅ£iile impuse pentru a semna un nou acord, uciderea legii falimentului personal. Nu este pentru prima dată, respective lege fiind repudiată de Fond încă de la început adică din 2008 când a fost propusă în Parlament de către senatorul Iulian Urban. Proiectul iniÅ£ial a aparÅ£inut avocatului Gheorghe Piperea care astăzi reprezintă clienÅ£ii în mai multe procese cu băncile.
Ce vrea legea falimentului personal. La alţii se poate, la noi nu
Toate ţările civilizate ale lumii, cu sisteme bancare mult mai mari decât al nostru, au o lege a falimentului personal. De la SUA ÅŸi FranÅ£a până la Polonia ÅŸi Cehia. Ba, mai mult, paradoxal, această lege este recomandată în Ungaria de nimeni altcineva decât FMI. După două încercări eÅŸuate, legea a fost readusă în discuÅ£ie recent, într-o nouă formă. Ideea este mai mult decât decentă în condiÅ£iile în care, dacă s-ar aplica, banca ar avea dreptul să iîi ia aproape tot debitorului cu excepÅ£ia eventualelor obiecte care îl ajută să supravieÅ£uiască. Mai mult, debitorul va rămâne cu ÅŸtampila “Falit chiar în cazierul judiciar. Proiectul vrea modificarea ÅŸi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenÈ›ei, ÅŸi a fost iniÅ£iat de patru senatori ÅŸi deputaÅ£i ai partidului ForÅ£a Civică (FC) printre care ÅŸi fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, ÅŸi susÅ£inut de alÅ£i 45 de Parlamentari, de la PDL, PP-DD ÅŸi un deputat PNL. La elaborarea textului a participat ÅŸi Gabriel BiriÈ™, avocat ÅŸi vicepreÅŸedinte al FC. Proiectul de lege, introduce în legea insolvenÅ£ei companiilor ÅŸi posibilitatea ca persoanele fizice să se pună sub protecÅ£ia tribunalului sau să dea faliment. Textul depus spre aprobare la Senat este destul de scurt ÅŸi se bazează, în cea mai mare parte, pe procedura insolvenÅ£ei persoanelor juridice, ceea ce poate naÅŸte confuzii prvind derularea procedurii.
Astfel, la fel ca în cazul firmelor, insolvenÅ£a apare ÅŸi este recunoscută de instanţă atunci când debitorul nu are suficienÅ£i bani pentru a acoperi datoriile ajunse la scadenţă. În această situaÅ£ie, atât debitorul cât ÅŸi creditorii acestuia pot cere insolevenÅ£a în instanţă. În cazul persoanelor fizice, instanÅ£ele indicate sunt judecătoria ÅŸi la tribunal pentru faza de apel. În cazul care insolvenÅ£a este acceptată, judecătorul-sindic numeÅŸte un administrator judiciar care să se ocupe de caz. Teoretic, administratorul judiciar ar trebui să vină cu soluÅ£ii pentru redresarea situaÅ£iei financiare a debitorului insolvent ÅŸi să propună un plan de reorganizare, însă de cele mai multe ori firmele din România nu reuÅŸesc să fie salvate ÅŸi activele lor sunt lichidate în faliment. Proiectul de lege nu prevede o procedură diferită pentru persoanele fizice ÅŸi menÅ£ionează doar ridicarea dreptului de administrare a averii de către debitor, precum ÅŸi a dreptului acestuia de a administra o firmă. Pentru persoanele fizice falimentul înseamnă ÅŸtergerea datoriilor care nu pot fi acoperite din activele acestuia, în timp ce pentru firme înseamnă ÅŸi încetarea existenÅ£ei acestora. Åžansele ca această lege să treacă sunt minime în condiÅ£iile în care FMI se opune categoric conceptului de faliment al persoanelor fizice în România.
Cine nu fură nu se teme. Aşa e vorba
O lege pe care, până de curând aproape că nu cunoÅŸtea nimeni a făcut furori în ultimii doi-trei ani. Este vorba despre legea falimentului personal care, folosită cu dibăcie de mai mulÅ£i avocaÅ£i a început să dea serioase de cap bancherilor. Pe baza acestei legi, băncile au pierdut sute de procese ÅŸi au fost nevoite să înapoieze bani din comisioane sau dobânzi considerate abuzive de instanÅ£e. O schimbare din Noul Cod de Procedură Civilă creează însă coÅŸmaruri bancherilor. Astfel, potrivit respectivei modificări, dacă un Autoritatea NaÅ£ională Pentru ProtecÅ£ia Consumatorului ori un grup de clienÅ£i legal constituit reuÅŸeÅŸte să demonstreze că o anumită clauză este abuzivă, respective clauză va trebui eliminată din toate contracteler care o include.
Cu alte cuvinte, dacă se demonstrează, de exemplu, că un anumit commission de risc este abuziv(cum s-a întâmplat în sute de cazuri la una dintre băncile mari) atunci acel commission trebuie eliminate din toate contractele. Ba mai mult, noua lege spune că aceste procese se vor judeca doar pe fond ÅŸi la apel. Fără recurs, adică procesele nu mai ajung la Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie, acolo unde bancherii au repurtat importante, ÅŸi uneori suprinzătoare succese împotriva clienÅ£ilor. Desigur, maÅŸinăria a fost ÅŸi de această dată pusă în miÅŸcare un cor format din oameni din BNR ÅŸi din bancheri comerciali susÅ£inând din ce în ce mai fervent că legea este prost făcută ÅŸi că pune în pericol stabilitatea sistemului.
Argument de şantajist: mor eu, muriţi şi voi
De altfel, placa cu “stabilitatea sistemului bancar ne este pusă de fiecare dată când ceva nu le convine bancherilor. AÅŸa s-a întâmplat ÅŸi înainte de apariÅ£ia ordonanÅ£ei de urgenţă 50 a creditelor pentru persoane fizice. Au fost vehiculate pierderi potenÅ£iale de sute de milioane de euro fără ca acest lucru să se întâmple. Recent, Radu GraÅ£ian GheÅ£ea, preÅŸedintele AsociaÅ£iei Române a Băncilor a arătat clar că bancherii vor face presiuni(lobby) pentru a evita apariÅ£ia noii legi la 1 iulie. GheÅ£ea spune că nimeni nu doreÅŸte ca băncile să aibă probleme ÅŸi mai spune că este încă în lucru, la BNR, o analiză privind eventualele pierderi. De la banca centrală a ieÅŸit, pe surse, o sumă de aproximativ 5 miliarde de lei, ceea ce însemnă că bancherii au ceva clauze abuzive în contracte. Chiar ÅŸi avocaÅ£ii băncilor folosesc, în faÅ£a instanÅ£elor, argumente de tipul “ banca nu poate s[ scadă dobânda pentru că ar pierde bani. Iar dacă banca pierde bani, cine mai finanÅ£ează economia.
Mai grav este că o astfel de argumentanÅ£ie a funcÅ£ionat deja în cazul unui process câÅŸtigat în ceasul al 13-lea(într-o fază specială de atac), la ICCJ de către o bancă mare. Motivarea judecătorilor chiar aÅŸa sună: banca nu poate percepe o dobândă mai mică pentru că ar avea pierderi ÅŸi astfel ar fi periclitate depozitele clienÅ£ilor. Deja există voci ÅŸi din zona guvernamentală care spun că vom vedea dacă legea se aplică de la 1 iulie.
Autor: Serban Buscu, capital.ro
