Ion Iliescu susţine că românii au văzut în el "simbolul Revoluţiei române" şi nu ar fi acceptat ca el să nu candideze la alegerile prezidenţiale din 1990, aşa cum se cerea în punctul 8 al "Proclamaţiei de la Timişoara". Potrivit documentului citat, legea electorală trebuia să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul de a candida pentru foştii activişti comunişti şi foştii ofiţeri de Securitate.
"Lumea a respins aşa ceva. Era o idee anti-democratică, era o temă dezbătută de un anumit sector din viaţa noastră politică, care dorea să-l elimine pe Iliescu din alegerile din mai 1990. Păi cum să accepte românul aşa ceva când vedeau în Iliescu simbolul Revoluţiei române şi să-l elimini de la alegerile rezultate de revoluţiei române. Aceasta era esenţa punctului 8, eliminarea lui Iliescu din competiţie, aceasta era esenţa", a declarat fostul preşedinte, conform Gandul.
Potrivit acestuia, nu poţi să numeşti data de 20 mai, data primelor alegeri libere, "Duminica Orbului", deoarece 86% din electoratul român s-a prezentat la vot.
Ion Iliescu a câştigat detaşat primele alegeri prezidenţiale, în mai 1990, învingându-i pe candidatul PNL, Radu Câmpeanu, şi pe cel al PNŢ, Ion Raţiu.
