Hartuirea la locul de munca poate imbraca mai multe forme, precum agresivitatea verbala, fizica, dar si izolarea sociala. Indiferent, insa, de cum se manifesta, hartuirea inseamna un comportament abuziv, care poate afecta salariatul, provocandu-i acestuia un stres psihic si emotional. Totusi, victimele acestei "violente psihologice" au la indemana unele solutii legale pentru a se proteja de astfel de abuzuri si se pot adresa mai multor autoritati din domeniu, precum Inspectia Muncii sau chiar instantelor de judecata.

Hartuirea la locul de munca se refera la comportamentul repetat si nejustificat fata de un angajat sau un grup de angajati, informeaza Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca intr-un document informativ publicat pe site-ul propriu. "Hartuirea la locul de munca provoaca un stres considerabil victimelor si colegilor, familiilor si prietenilor acestora. In unele cazuri, victimele nu isi pot desfasura activitatea in mod normal la locul de munca si nu pot avea o viata normala", se precizeaza in documentul citat.

Concret, hartuirea poate fi atat directa (prin agresiuni verbale si fizice), cat si indirecta (prin actiuni mai subtile, precum discreditarea activitatii salariatului, izolarea sociala a acestuia), avand ca unic scop victimizarea, umilirea, subminarea sau amenintarea persoanei hartuite, dupa cum a explicat pentru AvocatNet.ro, Cristian Darie, Senior Partner in cadrul Casei de Avocatura Darie & Manea.

Acesta a mentionat ca o varianta a hartuirii este si hartuirea sexuala, ce se poate manifesta atat verbal, cat si fizic, prin amenintari, constrangeri, intimidari, umilire etc. In cazul acestui tip de hartuire, de cele mai multe ori, persoana care hartuieste abuzeaza de functia indeplinita la locul de munca, cu scopul de a obtine anumite beneficii sexuale.

"In principiu, hartuirea, orice forma ar imbraca, presupune un comportament abuziv, manifestat deliberat, in cadrul relatiilor de munca, avand ca rezultat degradarea ambientului in care se desfasoara munca, precum si atingerea personalitatii, demnitatii sau integritatii psihice sau fizice ale unei persoane", opineaza specialistul.

Potrivit avocatului, printre consecintele acestor actiuni se numara mai multe simptome fizice, mentale si psihosomatice: stres, depresie, scadere a stimei de sine, sentimente de autoculpabilizare, fobii, tulburari de somn, afectiuni digestive si musculoscheletice.

In legislatia autohtona, "hartuirea la locul de munca" nu este clar reglementata

Desi Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca defineste acest tip de hartuire, in legislatia romaneasca nu exista o prevedere expresa referitoare la hartuirea la locul de munca.

Cu toate acestea, potrivit avocatului Cristian Darie, aceasta poate fi dedusa prin raportare la principiile din Codul muncii, la prevederile Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si la infractiunile privitoare la viata sexuala din noul Codul penal.

Mai precis, dupa cum a aratat avocatul, art. 8 din Codul Muncii statueaza ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte. De asemenea, pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.

In plus, acelasi document prevede, la art. 39, ca salariatul are dreptul la demnitate in munca si la securitate si sanatate in munca. "Neprecizandu-se daca este vorba doar de sanatate fizica, vom intelege ca legiuitorul s-a referit si la sanatatea morala a salariatului", puncteaza reprezentantul Darie & Manea.

Asadar, avand la baza aceste reglementari, orice incalcare adusa principiului bunei-credinte sau a drepturilor salariatului, care vizeaza personalitatea sau integritatea morala si profesionala a acestuia, poate fi incadrata in categoria actiunilor de hartuire, salariatul putandu-si intemeia o eventuala actiune in justitie pe nerespectarea acestui principiu, adauga Darie.

Un alt act normativ la care ne putem raporta cand vine vorba de hartuire la locul de munca este OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care reglementeaza principiul egalitatii intre cetateni. Prin urmare, precizeaza avocatul, in cazul in care un salariat sau angajatorul trateaza intr-un mod disproportionat alt salariat, se creeaza o situatie discriminatorie si se poate ajunge chiar la hartuire, in cazul in care situatia persista.

In ceea ce priveste dispozitiile Codului penal in vigoare, acestea definesc hartuirea simpla si varianta asimilata a acesteia. Mai precis, potrivit art. 208 din acest act normativ, hartuirea presupune fapta celui care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere. Varianta asimilata a hartuirii este cea prin care se efectueaza apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, ii cauzeaza o temere unei persoane.

Totusi, dupa cum mentioneaza Cristian Darie, aceste doua cazuri nu implica raporturi din cadrul serviciului, astfel ca nu poate fi incadrata actiunea de hartuire la locul de munca in varianta simpla a hartuirii.
Noul Cod penal defineste inclusiv hartuirea sexuala, care presupune pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare.

Ce solutii legale are la indemana salariatul hartuit, cui se poate adresa?

Potrivit specialistului contactat de AvocatNet.ro, salariatul va putea dovedi faptul ca este hartuit de angajator prin diferite mijloace de proba acceptate de legislatia in vigoare: declaratii, inscrisuri, fotografii, expertize, filmari video si audio etc., respectiv orice alt mijloc material de proba acceptat de lege.

Avocatnet.ro