Propunerea care viza amânarea executării silite cauzate de neplata ratelor la creditele bancare sau a facturilor la utilităţi a fost avizată nefavorabil de guvern. Se urmărea introducerea unui moratoriu care ar fi amânat cu doi ani executarea silită a rău-platnicilor.

Parlamentarii propuneau ca pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă ale cetăţenilor români persoane fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la credite bancare sau la alte tipuri de împrumuturi ori a facturilor la utilităţi să existe un moratoriu de amânare pentru doi ani în ceea ce priveşte aplicarea executării pentru debitorii care nu mai au în posesie un alt imobil cu destinaţie de locuinţă şi care îndeplinesc cel puţin una dintre o serie de condiţii, scrie businesscover.ro.

Aceste condiţii sunt: veniturile familiei care urmează să fie evacuate nu depăşesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie ori debitorul este singurul întreţinător al unei familii cu doi sau mai mulţi copii, face dovada lipsei unui loc de muncă sau a unor afecţiuni încadrabile în categoriile gradelor de handicap sau nu are în posesie alte bunuri sau conturi bancare a căror valoare ar putea acoperi datoria.

La încheierea moratoriului debitorul ar fi trebuit să reia plata datoriilor din situaţia în care era la momentul aplicării moratoriului.

Autorii propunerii, inspiraţi de o lege asemănătoare din Spania, susţin că la sfârşitul anului trecut peste 100.000 de oameni riscau evacuarea din locuinţe în urma contractării de credite sau alte tipuri de împrumuturi şi a imposibilităţii de a achita ratele. De asemenea, peste 100.000 de locuinţe erau în situaţia de a fi executate silit de firmele de insolvenţă sau de recuperare pentru datorii la întretinere de peste 10.000 lei.

Pe deasupra, în motivarea propunerii legislative se mai afirmă că mulţi dintre cei evacuaţi vor ajunge asistaţi social, preţul locuinţelor va scădea din cauza suprasaturării pieţei, astfel că datoriile vor fi recuperate doar parţial prin valorificarea caselor.

De ce s-a opus Guvernul?

Evident, statul trebuie să protejeze persoanele care devin victime ale unor abuzuri ale băncilor sau altor emiţători de facturi, dar un contract – indiferent de natura lui – rămâne un contract care obligă ambele părţi. În plus, piaţa creditelor bancare imobiliare este dominată categoric de Prima Casă, care presupune deja un sprijin de stat, care vine cu garanţii şi astfel se obţin condiţii mai bune de creditare. Alte credite au dobânda subvenţionată şi, în fine, preţul utilităţilor este şi el subvenţionat, ba mai mult, cei cu venituri reduse primesc o subvenţie în plus de încălzire.

Dincolo de toate acestea, ca şi până acum, protejarea unei categorii anume prin excluderea de la răspunderea legală pune presiune în continuare pe cei care îşi achită ratele şi facturile la utilităţi, care rămân singurele victime ale sistemului, obişnuit să-i pedepsească doar pe cei care îşi respectă obligaţiile.

Aplicarea moratoriului ar fi, astfel, un abuz, mai ales că aşa cum e scris acum s-ar aplica unui număr foarte mare de datornici, iar impactul asupra sistemului bancar (oricât ar fi acesta de acuzat), dar şi asupra furnizorilor de utilităţi putând fi catastrofal, mai scrie sursa citata.