Fostul general Mihai Chiţac a încetat din viaţă, luni, la Spitalul Militar din Capitală. Potrivit avocatului fostului general, Chiţac ar fi suferit, recent, o intervenţie majoră pentru extirparea unei tumori craniane care a evoluat rapid. Se pare, însă, că operaţia nu a reuşit. Mai mult, starea sa de sănatate ar fost deteriorată ca urmare a sistemului de executare a pedepsei.
Fostul general Mihai Chiţac se afla în comă, la Spitalul Militar din Capitală, fiind tratat pentru afecţiuni cardiace, dar şi pentru mai multe tumori cerebrale descoperite în septembrie.
Potrivit avocatului fostului general, Alice Drăghici, acesta ar fi suferit, recent, o intervenţie majoră pentru extirparea unei tumori craniane care a evoluat rapid. Se pare, însă, că operaţia nu a reuşit. Mai mult, starea sa de sănatate generală a fost deteriorată ca urmare a sistemului de executare a pedepsei.
"Organismul nu a rezistat. După ce această tumoră a evoluat, fostul general şi-a pierdut vocea şi nu a mai putut comunica", a spus Draghici, la Realitatea TV.
Mihai Chiţac se afla în libertate din 16 septembrie 2010, după ce a obţinut acordul instanţei de a părăsi pentru patru luni penitenciarul, din motive medicale. De altfel, era a şasea întrurupere a condamnării din motive medicale.
Mihai Chiţac a fost condamnat, în octombrie 2008, la 15 ani de detenţie, pentru reprimarea manifestanţilor de la Timişoara, din decembrie 1989. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară. Fostul general a fost încarcerat la Penitenciarul Spital Jilava. Alături de Mihai Chiţac a mai fost condamnat în acest dosar şi generalul Victor Athanasie Stanculescu, tot la 15 ani de închisoare.
Mihai Chiţac a fost unul dintre generalii trimisi de Nicolae Ceauşescu la Timişoara pentru a reprima manifestaţiile din decembrie 1989. După Revoluţie a fost numit în funcţia de ministru de interne în Guvernul Petre Roman şi înaintat la gradul de general-colonel. La conducerea acestui portofoliu, Chiţac a trebuit să se confrunte cu grave convulsii social-politice: mitingul din 12 ianuarie 1990, manifestaţia anti-FSN din 28 ianuarie 1990, contramanifestaţia şi mineriada din 29 ianuarie, mitingul opoziţiei din 18 februarie, a doua mineriadă din 19 februarie, conflictele interetnice de la Târgu Mureş din martie, fenomenul Piaţa Universităţii din perioada 22 aprilie - 13 iunie, şi să asigure desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor din 20 mai.
În calitatea de ministru de Interne, Chiţac a ordonat intervenţia forţelor de ordine în zorii zilei de 13 iunie 1990 pentru a dispersa mulţimea din Piaţa Universităţii. Din cauza brutalităţii autorităţilor, au urmat ciocniri violente între forţele de ordine şi manifestanţi. Degenerarea evenimentelor a determinat înlocuirea sa din această funcţie, pe 14 iunie 1990. Chiţac a fost trecut în Centrala MAE, unde şi-a încheiat activitatea profesională.
Realitatea.net
