Astfel, potrivit documentelor procurorilor DNA, anchetatorii au constatat că, "în calitatea obţinută în urma alegerilor locale din iunie 2012, Florin Ţurcanu a comis fapte ce constituie infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, în scopul obţinerii, în beneficiul personal, de sume de bani de la reprezentanții legali ai unor societăți comerciale cu capital privat din judeţul Botoşani care desfăşoară activităţi în domeniul agroalimentar, prin intimidare și ameninţarea cu utilizarea pârghiilor de control la nivelul organelor care desfășoară activități specifice la nivel local și central".
În paranteză fie spus, amintim aici faptul că în aprilie 2013, fratele lui Florin Ţurcanu, actualul europarlamentar Mihai Ţurcanu, tocmai eliberase fotoliul de preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar- Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în urma scandalului "lapte cu aflatoxină" dar şi cel anterior, cu carnea de cal, şi se mutase la Palatul Victoria, unde îl consilia pe premierul Victor Ponta, "în toate domeniile în care se pricepea", după cum explica atunci fostul prim-ministru PSD.
După autosesizarea procurorilor, s-au obţinut date potrivit cărora în perioada aprilie 2013-noiembrie 2014, Florin Ţurcanu s-ar fi implicat în activităţi infracţionale de acelaşi gen ori de altă natură, cooptând persoane din mediul de afaceri, directori ai unor instituții publice din subordinea Consiliului Județean Botoșani sau ai unor instituții la care CJ avea calitatea de acționar majoritar, precum și alţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale.
Din probele administrate de anchetatori, a rezultat că şeful CJ îşi manifestase intenția de a-și construi, prin interpuși, cu sprijinul afaceristului din Roma, Marcel Bîrsan, o casă de locuit situată în cartierul Lebăda din municipiul Botoșani, oferindu-i în schimb promisiuni referitoare la acordarea sprijinului cointeresat în vederea atribuirii de către Consiliul Județean Botoșani, a unor contracte de lucrări pentru firmele administrate și controlate de acesta.
Delegarea atribuţiilor, un "artificiu"
Mai interesantă este o altă notă a procurorilor DNA: faptul că deşi şi-a delegat atribuţiile, Florin Ţurcanu deţinea toate pârghiile prin care avea posibilitatea de a "manevra" afaceri prin CJ. Mai exact, prin dispoziții emise în perioada exercitării mandatului, respectiv august 2012-iulie 2014, acesta și-a delegat o serie de atribuții conferite prin regulamentele de organizare și funcționare ale CJ, către cei doi vicepreședinți, Gheorghe Sorescu şi Paul Ioan Pavăl, respectiv Cristian Achiţei, către administratorul public Radu Judele și către secretarul județului Stelică Bejenariu, prin dispoziții semnate de Ţurcanu în august 2012 și anexele din octombrie 2012, apoi din februarie şi noiembrie 2013, respectiv martie şi iulie 2014.
Cornell's Floor, unul dintre "sateliţii" economici ai regimului Ţurcanu
În vederea atribuirii unor astfel de contracte de lucrări, printre multitudinea de firme înscrise la procedurile de licitație organizate de CJ, în timpul mandatului lui Florin Ţurcanu, se regăsește și SC Cornell'S Floor SRL Roma. Tocmai de la administratorul acestei societăţi "i s-a tras" fostului lider liberal, pentru că Marcel Bîrsan a notat toate sumele pe care i le-a oferit lui Ţurcanu, prin intermediarii săi, inclusiv socrul politicianului, Aristomel Anuşca, şi toate materialele de construcţie cumpărate din banii lui şi ai societăţilor pe care le controla direct sau prin interpuşi, într-o agendă ce-a ajuns în mâna procurorilor DNA.
În baza mărturiilor şi a înscrisurilor, dar şi a recunoaşterii vinovăţiei, Florin Ţurcanu a fost trimis în judecată, alături de socrul său, Aristomel Anuşca, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, respectiv complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălare de bani. Vineri, Florin Ţurcanu a fost prezentat judecătorilor Tribunalului Botoşani care au verificat măsurile preventive luate împotriva acestuia şi care de altfel le-au admis.
"Menţine măsura arestării preventive privind pe inculpatul Ţurcanu Florin, (...), urmând ca în termen de 30 de zile judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii preventive, sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri", se arată în decizia instanţei. Fostul şef al CJ are drept de contestaţie la această măsură.