Administrația Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a notificat recent pe fostul președinte Klaus Iohannis că trebuie să plătească aproape un milion de euro, sumă aferentă veniturilor obținute din închirierea unei case din centrul Sibiului, imobil intrat în posesia sa printr-o procedură declarată ilegală de instanțe.
Notificarea marchează un nou capitol în ceea ce este cunoscut drept „Operațiunea Casa Iohannis”, după ce, anterior, Fiscul solicitase în instanță anularea certificatului de moștenitor pe baza căruia vila a fost retrocedată fraudulos, scrie Știripesurse.ro.
O afacere imobiliară controversată
Imobilul vizat se află pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu și a fost închiriat timp de 17 ani către Raiffeisen Bank, perioadă în care familia Iohannis ar fi obținut între 260.000 și 320.000 de euro din chirii. Dosarul are însă o istorie complexă, cu rădăcini în anii ’90, când retrocedările imobilelor naționalizate au generat numeroase litigii.
Casa a fost revendicată, după 1989, de un presupus moștenitor, Nicolae Baștea, care ulterior a vândut jumătate din proprietate soților Klaus și Carmen Iohannis pentru suma de doar 3.200 de dolari. Instanțele au stabilit ulterior că moștenirea fusese obținută printr-un testament fals, care prezenta două tipuri diferite de scris, iar Baștea nu era nepotul direct al fostului proprietar, Eliseu Ghenea, ci rudă prin alianță.
Decizii definitive, recuperări întârziate
În urmă cu trei ani, statul român a câștigat definitiv procesul privind imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu. Însă, potrivit actelor din dosar, ANAF nu a solicitat la timp desființarea certificatului de moștenitor prin care văduva lui Baștea, Rodica Baștea, preluase jumătatea rămasă din casă. Cererea depusă cu întârziere a fost respinsă ca perimată, prelungind procesul de recuperare a prejudiciului.
În 2022, Fiscul a invocat din nou, într-o acțiune separată, falsul și frauda la lege constatate anterior, subliniind că documentele de moștenire au fost declarate nule cu putere de lucru judecat. Astfel, ANAF a decis acum să recupereze direct sumele obținute din chirii, care, cu penalități și dobânzi, au ajuns aproape de pragul de 1 milion de euro.
Înainte de pierderea definitivă a imobilului, Klaus Iohannis declarase public că va restitui banii imediat ce instanța va da o decizie finală. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar procedurile de executare au fost îngreunate de multiple acțiuni în instanță deschise de coproprietari.