30,5 milioane de lei este valoarea prejudiciului adus bugetului general consolidat al statului de către unii agenţi economici din judeţul Botoşani, pe numele cărora Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a formulat sesizări penale pe care le-a înaintat organelor competente.
Cel mai mare prejudiciu, de aproape 16 milioane de lei, a fost constatat, în urma unei inspecţii fiscale, la un agent economic care are ca domeniu de activitate lucrări de construcţii a drumurilor.
Finanţiştii au constatat că firma în cauză a efectuat diverse tranzacţii comerciale cu furnizori inactivi din mai multe judeţe ale ţării.
Agentul economic nu a putut prezenta documentele financiar-contabile ale societăţii, iar la firmele partenere nu s-a putut verifica realitatea tranzacţiilor, motiv pentru care finanţiştii au apreciat că acestea nu au avut loc în fapt, ci doar au circulat documente în cadrul unui grup de societăţi cu un comportament fiscal similar, având drept scop fraudarea bugetului general consolidat al statului.
Valoarea totală a prejudiciului a fost estimată la 15,7 milioane de lei, fiind formulată şi o plângere penală.
Un alt agent economic care s-a ales cu sesizare penală desfăşoară activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
În urma unei inspecţii fiscale au fost stabilite obligaţii fiscale suplimentare în sumă totală de 3,1 milioane de lei reprezentând TVA de plată şi accesorii.
Inspecţia fiscală a cuprins perioada 1 octombrie 2010-28 februarie 2013, perioadă în care agentul economic a desfăşurat în principal comerţ cu autoturisme second-hand achiziţionate din Germania.
Din suma totală suplimentară estimată de plată, 2,7 milioane de lei reprezintă TVA şi provine din TVA colectat neevidenţiat şi nedeclarat pentru stoc de marfă lipsă în gestiune, precum şi din TVA deductibil evidenţiat în contabilitate, declarat la organul fiscal competent, dar fără justificare prin documentele legale.
În cursului anului 2013, finanţiştii botoşăneni au formulat un număr de 15 sesizări penale pe numele unor agenţi economici care au crezut că pot ţepui statul prin derularea de afaceri cu firme fantomă, societăţi inactive, sau prin sustragerea de plata anumitor obligaţii către bugetul general consolidat al statului.
