"Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şiIstorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt", scrie şeful guvernului R. Moldova în scrisoarea adresată premierului Emil Boc.
Vlad Filat spune că "acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti".
Recuperat de Regatul Român de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, steagul este o broderie bizantină din secolul al XV-lea şi a fost restaurat timp de şapte ani. Steagul a fost prezentat publicului din România, fiind expus din 6 iulie la Muzeul Naţional de Istorie a României. Prezent la eveniment, ambasadorul Republicii Moldova în România, Iurie Renişă, şi-a exprimat speranţa că steagul lui Ştefan cel Mare va fi expus şi la Chişinău.
Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii - una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe - şi alta în limba greacă "Sfântul Gheorghe din Capadocia", care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.
Filat îl asigură pe Boc în scrisoare că "avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt", vor fi îndeplinite toate condiţiile tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, iar instituţiile guvernamentale din domeniu îşi vor asuma în acest sens responsabilităţile de rigoare.
