Persoanele lipsite de energie, cărora le vine greu şi să se ridice după telecomandă, pot da vina pe materialul lor genetic, după ce un studiu recent a arătat că o enzimă din muşchi este responsabilă de nivelul de energie al oamenilor.

Oamenii de ÅŸtiinţă au descoperit o enzimă din muÅŸchi care controlează modul în care mâncarea este transformată în energie, explicând astfel de ce unele persoane sunt tot timpul active, iar altele nu, potrivit dailymail.co.uk.

Enzima respectivă, AMPK, este produsă de niÅŸte gene în timpul activităţii fizice. Cei ale căror gene generează cantităţi mai mari de AMPK au mai multă energie, în timp ce persoanele care au cantităţi mai mici din enzimă obosesc mai repede.

Coordonatorul studiului, doctorul Gregory Steinberg, de la McMaster University din Ontario, Canada, a spus că această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente pentru persoanele cărora le este greu să facă exerciÅ£ii fizice, incluzându-le pe cele obeze sau care au astm.

Echipa sa a constatat mari diferenÅ£e între două grupuri de ÅŸoareci, animalele dintr-un grup fiind crescute fără genele care ar fi responsabile de producÅ£ia de AMPK. Când le-a fost pusă la dispoziÅ£ie o rotiţă pentru exerciÅ£ii, ÅŸoarecii care aveau aceste gene au putut alerga echivalentul distanÅ£ei de un kilometru timp de 20 de minute. În schimb, ceilalÅ£i nu au putut alerga mai mult de 40 de metri ÅŸi au renunÅ£at.

Cercetătorii cred că acelaşi efect ar putea fi observat şi la oameni.

AMPK este prezentă în celule ÅŸi este responsabilă de creÅŸterea numărului de mitocondrii, mici baterii care descompun mâncarea ÅŸi o transformă în energie. Este prima dată când oamenii de ÅŸtiinţă au demonstrat că AMPK este controlată de două gene, a căror absenţă diminuează considerabil abilitatea de a face exerciÅ£ii fizice.

"Åžoarecii arătau la fel, dar în câteva secunde am ÅŸtiut care aveau genele ÅŸi care nu, pentru că diferenÅ£a în ceea ce priveÅŸte capacitatea lor era atât de mare", a spus Steinberg.

Pe de altă parte, chiar exerciÅ£iile fizice par să stimuleze producÅ£ia de AMPK, aÅŸa că celor care se ambiÅ£ionează să facă miÅŸcare, chiar dacă le vine greu, le va fi până la urmă mai uÅŸor.

Studiul echipei canadiene a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.


Mediafax

CITEȘTE ȘI: "Accident, duminică dimineață. Un bărbat a intrat cu mașina în șanț la ieșire..."