Astfel, tumorile benigne se dezvolta local, pe cand cele maligne (canceroase) invadeaza alte tipuri de celule adiacente si se raspandesc in organism. Tumorile premaligne indica un risc crescut de cancer, fara sa fie obligatoriu ca acestea sa invadeze alte organe.
Definitia tumorilor benigne si maligne
Multe persoane concluzioneaza prematur ca sufera de cancer atunci cand analizele medicale releva prezenta unei tumori, definita in termeni medicali drept neoplasm, adica un tesut care incepe sa creasca anormal si nu ajuta nicio functie fiziologica.
Tumorile benigne sunt cele care nu se pot raspandi, nu provoaca in mod normal complicatii grave pentru sanatate, insa atunci cand se dezvolta exagerat, pot deteriora tesutul adiacent si organul din proximitate, situatie in care trebuie sa fie indepartate chirurgical.
In cazuri rare, tumorile benigne pot degenera in tumori premaligne, cu potential canceros, avand nevoie de monitorizare medicala permanenta.
Tumorile maligne sunt tumorile canceroase, care au capacitatea de a se raspandi in alte regiuni alte corpului (cel mai frecvent la nivelul oaselor, creierului, ficatului si plamanilor) prin fluxul sanguin sau sistemul limfatic. Tumoarea maligna care incepe sa se extinda in afara zonei sale de origine este numita tumora secundara.
In stadii incipiente, tumorile maligne pot fi indepartate chirurgical, insa riscul recidivei nu poate fi eliminat complet. Din acest motiv, tratamentul oncologic in acest caz impune utilizarea radioterapiei si a chimioterapiei pentru eliminarea celulelor canceroase inca prezente in organism.
Tipuri de tumori benigne si maligne
Tumorile benigne apar mai frecvent in randul pacientilor tineri si devin periculoase atunci cand obstructioneaza fluxul sanguin catre organele vitale. Femeile sunt expuse unui risc crescut de dezvoltare a unui tip comun de tumora benigna, numita fibrom uterin, ce poate sa apara in special in perioada premenopauzei. Alte tipuri de tumori benigne sunt
- Noduli (excrescente cu diametrul mai mic sau egal cu 3 cm);
- Chisturi (formatiuni cu lichid);
- Lipoame (formatiuni cu celule grase);
- Fibroadenoame si fibroame (tesuturi fibroase sau glandulare);
- Papiloame (excrescente ale membranei interne sau externe a celulelor);
- Hematoame (vanatai grave cu scurgeri de sange din umflaturi);
- Hemangioame (dezvoltarea excesiva a vaselor sangvine);
Tumorile maligne sunt si ele de mai multe tipuri, clasificate in functie de tipul celulelor canceroase din care sunt constituite
- Sarcomul (tumora dezvoltata in tesutul conjuctiv);
- Carcinomul (tumora dezvoltata in celulele epiteliale);
- Blastomul (tumora dezvoltata in tesuturile embrionare);
- Limfomul (cancerul celulelor sanguine)
- Germenii celulelor tumorale (tumorile dezvoltate in celulele pluripotente);
Asemanarile dintre tumorile maligne si benigne
Tumorile maligne si benigne prezinta si cateva similaritati
- Amandoua pot atinge dimensiuni extinse. Marimea nu este un criteriu care face distinctia intre tumorile maligne si benigne. De altfel, au existat cazuri medicale in care au fost extirpate tumori ovariene de peste 45 de kg.
- Amandoua pot fi periculoase. Pana si tumorile benigne pot pune viata in pericol in anumite situatii. Un exemplu concludent sunt tumorile cerebrale benigne, care pot exercita o presiune crescuta asupra creierului, distrugand structurile cerebrale din apropiere si cauzand paralizii, probleme de vorbire, leziuni si chiar decesul.
- Amandoua pot sa reapara local. In cazul in care raman celule tumorale dupa extirpare, atat tumorile benigne, cat si cele maligne pot sa reapara in locul initial de dezvoltare.
Diferentele dintre tumorile benigne si maligne
Mult mai numeroase decat asemanarile, diferentele dintre tumorile benigne si maligne reflecta intocmai potentialul letal al celor doua.
- Rata de crestere. Tumorile maligne cresc mult mai rapid decat cele benigne, desi exista si exceptii. Unele tumori canceroase cresc foarte lent, pe cand unele tipuri de tumori benigne se dezvolta intr-un ritm alert.
- Capacitatea de metastazare. Tumorile benigne se extind local, pe cand cele maligne se pot imprastia in numeroase regiuni ale corpului, prin fluxul sanguin sau canalele limfatice.
- Zona de recidiva. In timp ce tumorile benigne se pot regenera in locul tumorii initiale, cele maligne pot recidiva in alte zone, in functie de tipul cancerului.
- Adeziunea celulelor canceroase. Celulele tumorilor benigne produc substante numite molecule de adeziune, care le determina sa ramane lipite unele de altele. Celulele maligne nu secreta aceste chimicale, de aceea se pot separa si pot migra libere oriunde in organism.
- Invazia tesuturilor. Tumorile maligne se raspandesc si invadeaza (penetreaza) tesuturile din proximitate, pe cand cele benigne nu au aceeasi capacitate (desi pot creste suficient de mult, incat sa depuna o presiune accentuata asupra organelor din apropiere).
- Aspectul celular. Observate la microscop, celulele maligne sunt complet diferite de cele benigne. Astfel, nucleul celulelor canceroase este deseori mai mare si mai inchis la culoare, din pricina abundentei sale in ADN-ul celular.
- Eficacitatea tratamentului. Tumorile benigne pot fi extirpate pe cale chirurgicala, insa cele maligne trebuie sa fie eliminate si prin chimioterapie si radioterapie.
- Probabilitatea recurentei. Tumorile benigne recidiveaza rareori dupa operatia de extirpare, pe cand cele maligne au o rata de recurenta crescuta. Acest lucru se intampla deoarece celulele canceroase raspandite in tesuturi si dificil de eliminat pe ale chirurgicala pot da nastere unei noi tumori in viitor.
- Complicatiile. Tumorile maligne produc mai multe complicatii decat cele benigne, secretand anumite substante care afecteaza intregul organism. Un exemplu este sindromul paraneoplazic cauzat de unele tipuri de cancer, caracterizat printr-un spectru larg de simptome precum hipercalcemia (nivelul crescut de calciu in sange), edemul facial, pierderea in greutate, oboseala accentuata sau fragilitatea osoasa.
- Sansele de supravietuire. Tumorile benigne pot conduce la deces in mult mai putine cazuri decat cele maligne. In SUA, decesele provocate de tumorile maligne sunt in numar de peste 575.000 pe an, comparativ cu doar 13.000 puse pe seama celor benigne.
sfatulmedicului.ro
