"Analizele de laborator ne conduc la concluzia că este un fragment foarte vechi de OZN, mai ales că substanţele care îl alcătuiesc nu pot fi combinate cu tehnologia de pe Pământ", a spus juristul Gheorghe Cohal, directorul asociaţiei ufologilor români.
În 1973, într-o carieră de nisip din Aiud, câţiva muncitori au găsit trei obiecte acoperite de un strat întărit de nisip, la o adâncime de 10 metri. Au fost chemaţi arheologii, care au dus obiectele la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. După curăţare, specialiştii au determinat că e vorba despre două oase de mastodont, un mamifer uriaş, rudă cu elefantul, care a dispărut în urmă cu 1.000.000 de ani şi despre un obiect din aluminiu manufacturat, adică realizat de fiinţe inteligente. O bucată din ciudatul artefact a fost trimisă, pentru studiu, specialiştilor în metalografie. Conform buletinului de analiză nr. 380, Proba NK-2 emisă de Centrul de cercetări şi proiectări pentru metale radioactive de pe platforma Măgurele, "minunea" de la Aiud e un aliaj de metale, în care aluminiul deţine o proporţie de peste 90%. În buletinul de analiză s-a evidenţiat faptul că oxidul de aluminiu de pe suprafaţa obiectului e neobişnuit de gros, adică a stat mult timp în pământ, şi că metalul are o structură îmbătrânită. Metalurgiştii au stabilit că vechimea obiectului este de cel puţin 250.000 de ani. Uimiţi de rezultate, cercetătorii români au trimis proba de lucru şi la un laborator din Lausanne, Elveţia, unde informaţia a fost confirmată.
Ar fi talpa unei maşini zburătoare
Problemele care s-au ridicat atunci au fost că oamenii nu cunoşteau metalurgia cu 250.000 de ani în urmă, iar aluminiul a fost descoperit abia în anul 1825. Ca atare, cercetătorii susţin că bucata de metal, denumită "călcâiul de la Aiud" sau călcâiul de aluminiu, nu ar fi putut fi creată de om, ci de o fiinţă superioară. S-a propus ipoteza că ar putea fi talpa unei maşini zburătoare, capabilă de decolare şi aterizare verticală.
"Ştiam de obiect din relatările sporadice apărute în presă şi din cartea «Enigme în Galaxie », de Florin Gheorghiţă, publicată în 1983. Până în 2007, nu a apărut însă vreo fotografie, nici măcar în carte - doar o schiţă desenată de autorul cărţii, omul care a văzut acel obiect", a explicat directorul Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aerospaţiale Neidentificate (ASFAN).
Libertatea.ro
