Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 217/ 2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 165, din 13 martie 2012, si instituie o serie de masuri menite sa asigure victimei dreptul la demnitate si viata privata.
Violenta in familie reprezinta, in conditiile legii, "orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru ale aceleiasi familii".
De asemenea, legea adoptata recent de Parlament prevede ca violenta in familie reprezinta "inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate".
Formele de violenta si drepturile victimei
Daca pana acum nu era foarte clar ce inseamna violenta in familie sau ce drepturi exista pentru victime, noile prevederi legale stabilesc atat formele sub care se manifesta violenta, cat si faptul ca victima are dreptul la respectarea personalitatii, a demnitatii si a vietii sale private.
Astfel, au fost introduse 3 articole noi, ce reglementeaza formele de manifestare a violentei, "definitiile" membrului de familie si drepturile victimei.
Potrivit articolului 2 nou- introdus, violenta in familie se poate manifesta prin violenta verbala, psihologica, fizica, sexuala, economica, sociala sau spirituala.
Mai exact, inclusiv actele de gelozie si izolarea persoanei de familie, comunitate sau prieteni constituie acte de violenta. De asemenea, interzicerea activitatii profesionale, impunerea vointei, provocarea de stari de tensiune si suferinta psihica, controlul vietii personale, privarea de mijloace economice sau interzicerea accesului la valorile culturale, etnice sau religioase sunt considerate ca fiind acte violente.
Pana acum, prin membru de familie se intelegea sot/ sotie sau ruda apropiata. Noile prevederi legale stabilesc insa, ca membru de familie poate fi considerat chiar si fostul sot/ fosta sotie sau cel cu care se convietuieste, chiar si in afara casatoriei.
Articolul 2 prevede ca prin membru de familie se inteleg:
ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude; sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie; persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc; tutorele sau alta persoana care exercita in fapt sau in drept drepturile fata de persoana copilului; reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala sau handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale. Referitor la drepturile victimei, acestea sunt reglementate de articolul 2, ce stabileste ca victima are dreptul la:
la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private; la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale; la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita; la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii. Adaposturile, o solutie pentru victimele violentei in familie
Potrivit noilor prevederi legale, exista mai multe tipuri de unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, ce ofera gratuit servicii sociale:
a) centre de primire in regim de urgenta;
b) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
c) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
d) centre de asistenta destinate agresorilor;
e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.
Centrele de primire in regim de urgenta, denumite si adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, ce asigura gratuit si pe o perioada determinata, protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie.
Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie.
Legea stipuleaza ca agresorilor le este interzis accesul in incinta adapostului, iar locatia acestuia este secreta pentru public. In cazul in care agresorul incearca sa patrunda in locuinta in care se afla victima, acesta va fi sanctionat cu amenda intre 500 si 1.000 de lei.
De asemenea, Articolul 29, alin. (1) din lege stabileste ca refuzul primirii in locuinta sau refuzul de a acorda ingrijire medicala gratuita victimei se pedepseste cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei, fiind categorisite drept contraventii.
In vederea procurarii de informatii sau solicitarii de asistenta sociala sau consiliere, victima poate apela la centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.
Acestea sunt, conform legii, "unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie".
Ordinul de protectie - cine il emite si ce presupune?
Noile reglementari introduc ordinul de protectie, astfel ca victima violentei in familie poate solicita instantei emiterea unui ordin de protectie si restrictie fata de agresor.
Cererea pentru emiterea ordinului de restrictie va fi depusa fie de victima, fie de reprezentantul legal, si doar la judecatoria de care apartine victima cu domiciliul sau resedinta.
Capitolul VII al legii, "Ordinul de protectie", stabileste ca instanta poate dispune evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei (chiar daca acesta este proprietarul locuintei), interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, cu victima, dar si suportarea, daca este cazul, a chiriei sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima locuieste.
Daca va considera necesar, instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda efectuarea unui tratament sau a altor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.
In cazul in care, in conditiile legii, sunt incalcate masurile dispuse de instanta prin ordinul de restrictie, se va considera infractiune de nerespectare a hotararii judecatoresti, iar agresorul risca intre o luna si 12 luni inchisoare. Raspunderea penala poate fi inlaturata doar de impacarea partilor, insa, in caz de condamnare, executarea pedepsei nu va putea fi suspendata conditionat.
Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie este stabilita de judecator si nu poate depasi 6 luni de la data emiterii ordinului, doar in cazurile in care hotararea nu cuprinde o mentiune cu privire la intervalul de timp.
Legea mai prevede ca, la expirarea duratei ordinului de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca aceasta considera ca este in pericol in lipsa masurilor de protectie.
Ce obligatii au autoritatile locale?
O noua reglementare a legii este legata de obligatiile Autoritatile administratiei publice centrale si locale, care "au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie".
Totodata, acestea trebuie sa informeze victimele cu privire la:
organul de urmarire penala la care pot depune plangere, conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite, dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept. institutiile si organizatiile neguvernamentale (ONG) care asigura consiliere psihologica si asistenta sau chiar protectie a victimei; procedura de acordare a compensatiilor financiare de catre stat. Violenta in familie, inclusa in strategiile de dezvoltare regionale si judetene
Autoritatile administratiei publice locale (APL) au obligatia de a include problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala si de a infiinta si sustine infiintarea de unitati cu rol in prevenirea violentei.
De asemenea, APL-urile vor elabora si implementa proiecte in acest domeniu si vor suporta din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice si cu obtinerea certificatelor medico-legale pentru victime.
Ca masura suplimentara, la nivelul judetelor si sectoarelor Municipiului Bucuresti se vor infiinta, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC), echipe intersectoriale, ce vor avea rol consultativ si vor propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu.
Aceste echipe vor fi formate din cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al DGASPC, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie si al ONG-urilor active in domeniu.
La nivelul Ministerelor, autoritatea ce elaboreaza politicile de asistenta sociala este Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS).
Cu sprijinul altor ministere, precum Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) sau Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), MMFPS va incerca sa integreze victimele pe piata muncii si va difuza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie.
Un rol important in diseminarea informatiilor il va avea si MECTS, care va realiza programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.
Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie a fost adoptata de deputati (forul legislativ decizional) in data de 28 februarie 2012, cu 166 voturi "pentru", trei voturi "impotriva" si doua abtineri.
Ulterior, actul normativ a fost promulgat de presedintele Romaniei, Traian Basescu in data de 8 martie si a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 165, din 13 martie 2012. Legea va intra in vigoare in 60 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
avocatnet.ro
