RMGC a obÅ£inut un aviz favorabil, în 2011, de la Institutul Geologic Român pentru exploatarea de la RoÅŸia Montană. Fostul director Åžtefan Grigorescu, care a semant avizul, susÅ£ine că în zona unde ar urma să se facă exploatarea nu există falii seismice care să pună în pericol securitatea bazinului de decantare. Documentul, care este obligatoriu, pentru obÅ£inerea avizului de mediu, este unul fals, susÅ£ine directorul demis al IGR, Åžtefan Marincea, care afirmă, într-un interviu pentru gândul.info, că în  Zona RoÅŸia Montană s-a constatat că ar exista 19 falii care pun în pericol bazinul iazului de decantare. Geologii au descoperit în Valea Cornei izvoare active, care dacă sunt infiltrate cu deÅŸeuri pot duce la infestarea apelor oraÅŸului Abrub, aflat în apropierea RoÅŸiei Montane.

Mai exact, miÅŸcările seismice, oricât de mici ar fi ele, ar putea deteriora stratul impermeabil al bazinului de decantare, creând fisuri prin care apa cu cianuri să ajungă în pânza freatică.
   
"Există fisuri ÅŸi falii pe bazinul de decantare. Faliile asigură o comunicare facilă între ÅŸlamul cianurat cu multă apă  din viitorul bazin ÅŸi pânza freatică. Ceea ce este foarte grav, pentru că din cauza  situaÅ£iei formaÅ£iunilor geologice din regiune va fi afectat direct oraÅŸul Abrud", spune Marincea, care precizează că din hărÅ£ile depuse la dosar de RMGC au dispărut faliile seismice.

În avizul transmis la Ministerul Mediului, în 2011, sub semnătura fostului director Grigorescu, se arată că "bazinul iazului de decantare nu prezintă falii, fisuri sau alte anomalii care ar putea determina sau facilita aparÅ£ia unor infiltraÅ£ii sau ar afecta stabilitatea barajului iazului de decantare".

Într-un interviu pentru gândul.info, luat cu trei zile înainte să fie demis, Åžtefan Marincea a explicat cum datele colectate de colegii lui cercetători la RoÅŸia Montană au fost trunchiate astfel încât să nu mai existe falii, fisuri ÅŸi izvoare naturale în zona exploatării din MunÅ£ii Apuseni.

În  2011, între 5 ÅŸi 8 decembrie, o echipă de zece cercetători au mers într-o scurtă excursie la RoÅŸia Montană la cererea Ministerului Mediului ca să vadă  dacă acolo sunt roci permeabile ÅŸi dacă există vreun pericol pentru pânza freatică.

"Chiar dacă cei de la RoÅŸia Montană Gold Corporation susÅ£in că nu există falii, nu există fracturi, nu există pânză freatică, echipa noastră a spus contrariul. Există fisuri ÅŸi falii pe bazinul de decantare. Faliile asigură o comunicare facilă între ÅŸlamul cianurat cu multă apă  din viitorul bazin ÅŸi pânza freatică. Ceea ce este foarte grav, pentru că din cauza  situaÅ£iei formaÅ£iunilor geologice din regiune va fi afectat direct oraÅŸul Abrud. De acolo, din bazinul Văii Corna, se alimenatează acviferele care sunt interceptate de forajele care alimentează cu apă oraÅŸul Abrud", explică geologul.

În documentarea făcută la  RoÅŸia Montană, geologii au observat că pe amplasamentul viitorului iaz  "există suficient de multe dechideri naturale care  fac posibilă o cartare de detaliu a întregului bazin hidrografic al Văii Cornei".

"Colegii mei au observat la faÅ£a locului că există cel puÅ£in în versantul stâng  mai multe izvoare naturale, deci pânză freatică, care pot crea mari probleme din punct de vedere hidrotehnic iazului de decantare proiectat. În urma acestor observaÅ£ii am ajuns la concluzia că de fapt  întreaga zonă a iazului nu a  fost carată geologic la gradul de detaliere cerut de un astfel de amplasament ÅŸi că se impunea  o cartare foarte atentă a întregii Văii Corna,  mai mare care să ducă la o hartă geologică cât mai bună. Există un număr mare de disclocaÅ£ii diferite care traversează zona proiectată a iazului", precizează geologul.

SpecialiÅŸtii au putut observa că rocile în care este proiectat să fie sistemul iazului de decantare se regăsesc în principal în versantul stâng al Văii Corna, unde sunt gresii,  adică niÅŸte nisipuri consolidate. "Este o coloană de pulbere de 130 de metri care le va presa. PoÅ£i să faci ÅŸi cel mai solid baraj din univers ele tot se vor disloca.Nu sunt roci care să reziste", explică Åžtefan Marincea.

SpecialiÅŸtul spune că această cercetare de început făcută în urmă cu doi ani la RoÅŸia Montană era destinată să vadă gradul de complexitate ÅŸi eventualele probleme cu care se vor confrunta inclusiv în perioada cartigrafiei. "Noi nu putem să spunem că  nu există ceea ce există", mai spune Marincea. Care spune că îbn aceste condiÅ£ii avizul din partea Institutului NaÅ£ional de Geologie nu ar fi trebuit dat, dar cu toate acestea fostul director a falsificat datele din teren ÅŸi  astfel avizul a fost dat.

Fostul director  a mai spus pentru gândul că la RoÅŸia Montană există cel puÅ£in 19 falii în perimetrul exploatării, ceea ce va pune în pericol barajul de decantare al cianurilor. Aceste falii au dispărut din studiul de impact al RMGC.

Åžtefan Marincea a arătat că în studiul RMGC au fost folosite hărÅ£ile Institutului NaÅ£ional Geologic fără a se preciza sursa, iar în privinÅ£a hărÅ£ii amplasării bazinului iazului de decantare aceasta a fost copiată, fără însă să mai cuprindă faliile pe care geologii le-au găsit acolo.

"Într-o primă fază, ei au luat harta institului la scară de  1: 50.000. În acestă fază,  nu au modificat nimic, se pot vedea pe hartă faliile, aici apare ÅŸi falia Cornei ÅŸi nu ne spun că este vorba de iazul de decantare. Dar într-o altă hartă apar foarte multe falii care se opresc la marginea lacului de decantare. O ultimă variantă a hărÅ£ilor  pe care o prezintă dumnealor nu mai cuprinde nicio falie  pentru iazul de decantare. Noi am făcut suprapunerea cu harta noastră ÅŸi nu mai este nicio falie", a spus pentru gândul Åžtefan Marincea.

Expertul spune că în Valea Cornei există  izvoare active. Acesta mai arată că o soluÅ£ie pentru ca pânza freatică să nu fie afectată este îngheÅ£area totală a pânzei freatice cu drenaj cu foraj continuu, astfel încât apa să vină numai de sus ÅŸi aÅŸa va fi un bazin de colectare.

"Deci la regimul pluvial de acolo tot o să am o vale, dar o să fie o vale mai mică. Åži atunci Ministerul Pădurilor ÅŸi al Apelor va trebui să spună nu,  pentru că nu respectăm directiva europeană a apelor.  Atunci hai să găsim o soluÅ£ie alternativă. Înainte era soluÅ£ia pe versant, în tancuri închise, sau o duci ÅŸi o cianurezi ÅŸi la Baia Mare cum era pe vremea lui CeauÅŸescu, cianurezi concentratul", mai spune specialistul.

Despre metoda extragerii aurului prin  cianurare, geologul spune că nu recuperezi alte elemente decât aur si argintul, dar ÅŸi acestea parÅ£ial. "Pentru că nu poÅ£i să recuperezi aurul din pirită decât parÅ£ial la suprafaţă. Nu poÅ£i să recuperezi argintul din sulfosăruri pentru că ÅŸi acesta se comportă refractar. Din acest motiv, minereul refractar de sulfuri era flotat altădată. Acolo se concentrau toate elemente utile în acest concentrat de flotaÅ£ie", a spus specialistul. Åžtefan Marincea spune că zona are un potenÅ£ial foarte mare.